Skip to content

Menu

  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte

Copyright Contecurte 2026 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

Contecurte
  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte
3 di Jugn dal 2025

Lis peraulis dai Corsecurtârs

Ator pes peraulis . Lenghe Furlane

E nie… o vin profitât de jessude dal DLF par scrivi a ducj chei che a àn partecipât ae CorseCurte e domandâi la stesse robe, ven a stâi la lôr peraule furlane prime in classifiche e il parcè.

In tancj nus àn rispuindût, e se o sês curiôs us lassìn lis lôr sieltis, cun cualchi sclipignade di Dizionari de Lenghe Furlane.

La nestre Lorele nus à subit segnalât la peraule PARDABON e e à pardabon dut un mont dentri, a tacâ de sô gjenesi (la cjatais scrite ancje par dabon) e dal fat che par furlan e à un savôr che no si cjate dal sigûr inte traduzion taliane.

Cecilia, di là da la aghe (grande) nus segnale MADRAC, che e jê e veve simpri sintût doprâ in sens figurât, pes personis, e dome dopo lu à intivât tant che sarpint (tipo mostri di aghe). Cumò i vin za mandât il leam al DLF parché e scuvierzi che al è chel che par talian al è la biscia. E di chest us lassìn i proverbis!

Agnul al rive ancje lui come un falcuç su la sô peraule e nus dîs IMPREST e la motivazione e je cheste: “parcè che e derive di une usance antighe di no jessi parons dai struments dal lavôr, che a son di ducj e si dan “in prestit” cuant che al covente. Al varèss di jessi cussì ancje pal timp, pa la tjere, pe aghe, fuc, aiar, vite…”

E dopo e rive Noemi che di mestre furlane nus puarte no dôs peruali, ma dôs espressions maraveosis che dome par furlan si cjatin par descrivi lis part dal cuarp.

La prime e je CÎL DE BOCJE e su chest nus conte:

“O jerin daûr a scuelâ i furlans di Argjentine su le lenghe furlane, a chei che za a savevin alc e ur mancjavin robis plui fondis. Tu imparis cemût si dîs gjambe, smursiel, voli… ma cemût si dîs a ce che al sore la lenghe, dentri de tô bocje, che e siere parsore chel spazi che tu tu dopris par fevelâ. I linguiscj talians a clamin “suns palatâls” a chescj che si fasin cu la lenghe peade al… cîl di bocje. Chei suns particolârs dal Cj e Gj furlan no si ju cjatin in nissune altre lenghe e a fasin il veri caratar de lenghe furlane.

Ma e je ancje fantasie tai furlans che a rivin a nomenâ un toc de la bocje che altris a clamin “palato” o “paladar” in altris lenghis. Par i furlans che toc di vues al fâs il cîl de bocje e jo mi insumie cu lis stelis de bocje, che a si fasin cuant che tu mangjis un pevaroncin e ti sclope dut. O cu lis neulis, che a vegnin fûr cun che tu bevis un buine sgnape di chenti. O un savôr che ti bat il cerviel al è come un lamp tal to cîl de bocje.
Lu sai, o ai avonde inventive. Ma no soi di bessole, a son ducj i furlans che a àn la lenghe in chest plui di mil agns.“
E dopo di cheste nus dîs ancje VUES RABIÔS e ancje ca…
“No mi impensi nancje cemût si dîs in altris lenghis chel vues che tu ti batis cuant che di gnot tu rispuindis ae clamade de nature. O crôt che i mobii si spostin propit par jessi tal to troi tal bagn e cussì tu rivis a colpî chel maledet vues. Chel che ti fâs rabiâ, chel vues rabiôs. E daspò a disin che i furlans a son lamis, che a pensin dome a lavorâ, che no san fâ fieste. Isal un non di vues plui just che chest?”
E l’Ostîr, za che o sin, al zonte une tierce part dal cuarp uman che par furlan e je… maraveose: il PICJECJACIS!
E anìn indenant cun Sandri, che al sielç come peraule BUTEGHE che “Par talian, la bottega, e ricuarde mestris dal passât. Ma la buteghe furlane e je ancje chel puest  là che la int si cjate a fâ la spese, a fâ cuatri cjacaris e, parcè no, a contâsi i ultins peteçs. E po… cuant che tu âs la “zip” jù… ducj a dîti “Siere la buteghe” e a fâsi une ridade”.
E vie cun altris peraulis come chês dal nestri Laurin che nus dîs:
CUIABITUR e BRISCJE
La prime l’Ostîr al à scugnût fâsale spiegâ e scuvierzi che e je dongje a “predicozzo” par talian. Le à siete stant che:
– e sune ben
– e riclame alc di sacri
– e sdramatize il sacri
– nus vise simpri che o vignìn dal latin.
Par capî la spiegazion, nus conte che e vignive di un salm: qui habitat in altissimum (mi pâr, plui o mancul) e al è passât de liturgje al ûs ordenari. Come ancje, par esempli, il NOMINEPATRIS (il cjâf), o TU VIGNARÂS AD OREMUS

La briscje invezit parcè che:

 

– e sune ben
– nus memoree i mieçs di traspuart di une volte, poetics fin tai lôr nons
– e à cun sè un alc di sclâf
– no incuinave

Nello invezit al sgarfe intai ricuarts e nus dîs ZULUGNE e AGAÇON, parcè che “Son dôs peraulis che mi fasin rivivi chel mont indulà che o soi nassût. A son la semence de tiere lì che a son poiadis lis mês lidrîs“.

E par sierâ, par cheste tornade (ma se a rivin altris peraulis o metarin un altri articul) o vin Massim che nus dîs:

“Mi plâs la peraule FRUT. O pensi che e sedi une des primis peraulis che mi visi di vê sintût. Une biele peraule, curte, che no covente nancje cetant sclarî di significât. Jo la dopri dispès e dispès la sint, ancje viers di me, cuant che i vecjos dal paîs mi clàmin cussì, jo che frut propit no soi plui.
La seconde e je SPARNIÇÂ. Si sparnicin lis semencis te tiere, ma ancje i suns tal aiar, lis vôs tes seris cjaldis in Istât. Si sparnicin lis emozions. E soredut si sparnicis i oms, cuntun significât stramp, che par me al pant za un gnûf ricjatâsi dopo tant timp.”

E in sierade, rivadis plui tart, ve che o zonti Patrizie che nus dîs “NININ“, peraule une vore ninine che e je une di chês che e je rivade adiriture a fâsi talianizâ in “ninino, ninina”. E cence smenteâsi che e vûl dî ancje “piçule cuantitât”. E subit daûr nus dîs “SFLANDORÔS“, peraule cetant biele che se tu la talianizis e tu i disis a cualchidun “Sei sflandorosa/o” al intive distès il significât ancje se nol fevele furlan!

O slungjìn ancjemò di une peraule, che nus dîs Lorele, ven a stâi “PARDABON” che i plâs parcè che si le dopre pôc lassant cori un ‘veramentri’ talian. Pardabon al à un biel sunôr, fat di trê peraulis ‘par da bon’.

In sumis… o vin pardabon fat un viaç jenfri des peraulis furlanis plui in agrât ai furlans. A podaressin pardabon lâ indevant cun chest progjet e fâ une liste… Cuissà… intant  gjoldeis il DLF!

Lasse une rispueste Cancele rispueste

La tô direzion di pueste eletroniche no sarà publicade. I cjamps domandâts a son segnâts tant che *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Libris

Tu Scrivarâs une Conte
La Stagjon des Contis
Cuviertine dal libri Lis Contis dal Mês
Lis Contis dal Mês

Scrivinus a contecurte[at]gmail.com

Jentre te Liste di Contecurte

I tiei dâts a saran mantignûts privâts e no saran condividûts cun altris. A saran doprâts dome par mandâti lis novitâts di Contecurte.

Cjale la tô casele di pueste (se al covente viôt ancje te cartele spam) par confermâ la iscrizion. Cence conferme no podin mandâti nissun messaç.

Dutis lis contis

Ultins coments

  1. Serena on Lets in Osterie: “SES & barete”25 di Jugn dal 2026

    Ah ce biel!! Lu ai let l'an passât, dut inte sere di san Valantin (mi someave une buine leture pe…

  2. Pierina Gallina on Conte che ti conti… sot spirt22 di Jugn dal 2026

    Lusso... simpri indevant!

  3. Ostîr on Cemût si disial par furlan? Libellula, coccinella, mantide21 di Jugn dal 2026

    Pe "cavalletta" in veretât vevi simpri doprât e sintût "zupet" e pal maggiolino sì, Scusson.

A son passâts pe Ostarie

Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini cjadenedicontecurte Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Nene Furlane Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto

Gjenars di Contis

  • Gjenar di orôr
  • Gjenar Dramatic
  • Gjenar erotic
  • Gjenar fantasience
  • Gjenar fantastic
  • Gjenar ironic
  • Gjenar neri
  • Gjenar Par Fruts
  • Gjenar poetic
  • Gjenar politic
  • Gjenar poliziesc
  • Gjenar romantic
  • Gjenar sientific
  • Gjenar sociâl
  • Gjenar storic
  • Gjenar sureâl
  • Gjenar zâl

Amîs de Ostarie

  • Centri Lidrîs Furlanis
  • Comitât 482
  • Comitât Friûl
  • Divine Comedie par furlan
  • Dizionari Biografic dai furlans
  • Gnognosaurs
  • Internazionalitari
  • Leturis di ca da l’aghe
  • Lidrîs e Butui
  • Sociedad Friulana Buenos Aires
  • Sorestans e Sotans
  • Tiere dai Paris

Radio Onde Furlane

Par donâ il 5x1000 a Onde Furlane al baste meti
il codiç 02650850304 cuant che si compile la
declarazion dai redits.

Spaccio Raffl

Dal lunis al sabide 8:30 - 12:30 a Gjalarian

Avertence

Chest sît, jessint inzornât cence nissune periodicitât, nol pues jessi intindût come un prodot editoriâl, intal sens de leç n. 62/2001.

Lis imagjinis publicadis a son cjoltis dal web, furnidis dai utents o de inteligjence artificjâl e a son stadis judicadis di domini public. Ducj chei che a podin svantâ dirits su di lôr e a vessin voie di fâlis gjavâ, a podin scrivi ae nestre direzion di pueste.

Prime di mandânus une conte us invidìn a lei la pagjine dai conseis.

Copyright Contecurte 2026 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress