#12 – Un piçul malstâ Giulia si piert su lis pistis blancjis. Ogni moviment dai braçs e des gjambis, zimul o contrari rispiet a chel prime, al distire i siei pinsîrs. E devente simpri plui brave, Giulia, aromai no va plui jù dome a spazzaneve, come dôs setemanis indaûr. Il timp però al è par scjadi. Tal cjantonut di drete, [...]
Categorie: Gjenar politic
#03 – The little drummer boy I Res, si sa, mai avonde! Lu viodêso chel puntin neri là vie pierdût inta chel mâr dut blanc di nêf? Al è lui! Jo i vevi dit di no lâ. Cun dute chê nêf che e rivave fin tai zenoi! Ma lui nuie, nol à volût scoltâmi. Al veve viodût un agnul che [...]
#14 – Radio Prypiat Prypiat, ai 26 di Avrîl dal 1986. 01:23’58” ore dai Urâi, scûr patoc. Eros Ramazzotti mi è simpri plasût tant, cun chê sensibilitât, cun chê vosute ciulante. Ma viôt tu se ta un moment cussì e veve di vignîmi sù propit la sô ultime cjançon. “E ci seiii, adesso tuuu, a dare un senso ai giorni [...]
#10 – Spietant il lusôr Al mancje pôc al cricâ dal dì ma, in tal cjistiel di Strassolt, a si è dibatût fin a pôc prime e, a la fin, ducj si son sdrumâts par il sun e pe strache. Istès, suntune tor dal mûr orientâl, al è ancjemò un dai ospits che a nol rive a lâ a durmî. [...]
Une sere di Avost, a San Nicolás, une altre volte il mostri al è li ator. Di prin, la tiere e je diventât rosse, daspò al à tirât sù i siei braçs fumui e il dì si à mudât in gnot. I nemâi a son lâts vie, o ben a son muarts infogâts. I arbui e i sterps a son [...]
#02 – Il savon di Arturo Mi clami Arturo e o fâs l’inventôr. Sissignôr: inventore. La prime invenzion le ai vendude tancj agns indaûr al Comun di Mortean, un imprest par lis mierdis dai cjans, che al spant un prodot ecologjic in maniere che no si tachin sot des scarpis. Cualchi timp daspò, cu lis machinis che a corevin [...]
A si jere rivâts al 1962 cun le sô crisi che e stave par puartâ il mont ae ultime vuere de sô storie. Intant che, a Cuba, i americans a jerin aes stretis cui rus, sul Canadà a si pandevin lis incursions dai bombardîrs sovietics. Clark e il so sorestan a seguivin lis operazions in te sale dal comant de [...]
Tornât in Canadà, Clark al podeve viodi di persone il faliment de sô mission. “I americans a vuelin jessi sigûrs che dal CF-105 a nol restedi nancje un bulon!” i fâs il so sorestant, intant che, denant di lôr, i prototips dal avion a vegnin dismantelâts. “I progjets?” “Dut secont i ordins.” i rispuint Clark ancjemò stiçât par come che [...]
#23 – I partîts e i restâts Achì e veve di jessi une storie come tantis. Une storie di un paisut scuindût intune piçule valade e tant amât: di chei che cuant che si è fruts a somein dut il mont, e cuant che si à viodût il mont a somein une robe piçule e di pôc. Une storie [...]
#09 – Apis Mellifera Massachusetts, 2026 “CNN Health welcomes you to this worldwide TV link from the Massachusetts Institute of Technology to experience these epochal moment for planet Earth”. La reporter de CNN e vierç cussì il colegament in mondovision e dret a tachin a sudâmi lis mans dentri des manecis. Beeth e je cuiete, cussì le vin clamade cuntun zûc di [...]
#20 – Balute blu Son passâts aromai trê agns. 1095 dîs. O sin rivâts chi il prin dal an dal 2053. Nûf mês di viaç come che al veve dit il paron merecan. E cun chê prevision perfete, “anno nuovo vita nuova” a disevin ducj i telegjornâi, nus pareve che dut di li indevant al ves vût di lâ vie [...]
#18 – Cence, masse Catine si spiele tal pantan dulà che prime al jere il piçul lât e, clâr, no viôt la sô muse ma dome une concavitât maron. Ator, jerbe zale: ce che al reste dal prât sflandorôs di prime. Il cîl al è turchin cence misericordie, nol è nancje un nûl. Nol plovarà nancje vuê. Tanvir al fâs [...]