Si intive simpri alc di pôc just, tal incjant che al à intor cualchidun. Par solit al salte fûr di bot, cence inacuarzisi: i vistîts, lis cjaladis, i ategjaments, bocjis di ridi, il sorepinsîr… si tache intor e no tu jal tiris vie plui. E alore ve li: la nape, i smursiei di miluç, i cjavei ros ferbints, spetenâts, e [...]
Categorie: Gjenar neri
Il re, distirât inte sô chebe, al cîr di indurmidîsi, intant che lis moscjis i businin ator. Al à simpri vivût sierât li. Un re cence scagn, cence corone e cence sedri: dome un tabâr spiluchît ator dal cuel. Al tire sù i voi e al viôt une pavee poiade sul clostri de puarte. Il so istint al torne a [...]
Cui fasevie câs che la fotografie sul necrologji picjât inte bacheche dai muarts, juste in place, no jere plui. I necrologjis par solit a restavin picjâts ancje une setemane ma dal dì dopo dal funerâl la foto e sparive. Jo mi jeri inacuart di chest e o vevi pensât che forsit al sarà stât cualchi parint a distacâle e a [...]
Brut, grant e pandolo, sdenteât e cuntun voli di veri, a viodilu di gnot al jere di vê pôre di lui. Il Gjugjul, par tirâ indenant al faseve un pôc di dut e mâl; mecanic di bicicletis, bandâr, eletricist, sblancjadôr e i plaseve une vore bevi un tai; un a la volte e un daûr chel altri, se a ‘nd [...]
Cheste storie le contavin intun paîs culinâr furlan, tai agns de seconde vuere mondiâl. Marie e viveve fûr paîs cu la sô famee. Par rivâ ae lôr cjase a vevin di cjapâ une stradele di claps che e leve in sù rivant tal clamât borc di sore. Al fi di Marie, di non Beput, che, come che si dîs, al [...]
O sai che si clamave Pieri e al jere vedul. Di pôc pensionât, al viveve di bessôl. Pieri al veve fadiât come un mus in Svuizare intune fondarie. Al contave simpri di chel so coleghe colât tal metal licuit e di lui a vevin cjatât dome il façolet che al veve tirat fûr un moment prime di murî. E Pieri, [...]
Dree, patît di balon e simpri pront a slengonâ la sô maniacâl fissazion tal tignî nete la cjase, nol jere ma stât un bon marît e Catine, femine cuiete, ma no insensibile, e veve madressût la sô sielte dilunc dîs e dîs e dîs di vueide vite coniugâl. Al supermarcjât, par une vore di timp e jere restade a figotâ [...]
Une sere o stoi tornant a cjase in machine cuant che, daûr une curve strete, mi cjati scuasit denant une cheche, che svolant basse e scjavace la strade. La cheche e à tes çatis un ûf, che e sta puartant di cualchi bande. Po ben, forsit spauride par vêmi viodût di bot, l’ûf i scjampe des çatis e al cole [...]
– Driin! Driin! Al jere agns che il telefon tacât intal mûr da l’ostarie nol sunave. – Driin! Driin! Un cidinôr al jere plombât di colp inta stanzie. L’ostîr si stave svicinânt ben planc al tramai che al veve sunât, come che al fos une bombe pronte a scupiâ. – Pronto! – Al veve dit, ma po dopo un moment, [...]
Brame di ses, di gjoldi, di strenzi alc che al nuli di femine, di pêl, al jere il pinsîr che al tormentave in chê zornade tant cjalde chel mat di Fabio. La fisse di doprâ une fantate i sbateve dentri tal cjâf come il sunsûr dal bandarot picjât inte code di un gjat spaurît, che al scjampe par podê liberâsi. [...]
Gusto al è un om dal caratar scjaldinôs. In dutis lis ocasions a nol mancje di volê vê simpri reson. Cualchi volte la reson le à, ma no simpri. Si tu provis a dâi cuintri, diu nus vuardi; come minim al zighe e al jes cun mil improperis. No je la prime volte che ta ostarie, zuiant a cjartis, zigant [...]