CC24Avost#05 – E cumò?

#05 – E cumò?

– Ma papàaaa! Parcè âstu petadi a la mame? Parcè, papà, parcè?
La frutute bionde cui lagrimons tai voi devant di lui cumò si met il dêt in bocje, sustant disperade. Lui al reste blocât, splaçât e si sint impotent a dâi une rispueste, a tirâ fûr une justificazion.
Al reste lì, tal bain, fer come un cjan di ponte. Di front di lui il grant spieli cu lis lusutis impiadis i ilumine ancjemò di plui la muse, cumò dividude a metât tra tante rabie e ancjetante vergogne.
E dal profont, dentri di Bruno a saltin fûr di bot, une daûr chê altre, domandis duris che cumò lu metin in crôs: – Ma dulà sêstu rivât: al pont di alçâ lis mans a la tô femine, e ancjemò devant di tô fie? Âstu intenzion di continuâ in chê maniere li la tô vite? Ce crodistu di vê otignût cu lis pachis?
Al à simpri di front di lui la sô tant adorade frute, che no le finìs mai di vaî. Un grop tal cûr, un grant suspiron e ae fin Bruno le cjape sù, le struche e le busse plui voltis, e cu la vôs plene di ingropament e di vergogne i fâs, a chel agnulut biont: – Tu âs reson, sâstu, o ai propit sbaliât… Alore anìn cumò ca da mame che i domandi scuse…
Lisute e je distirade tal jet, cuntun peçot bagnât sul voli e chel altri a fermâ il sanc dal nâs… E a pene che e lu viôt a jentrâ: -Va vie di ca, va vie di ca, no vuei vioditi! Va vie, va vieeee!
Bruno al met jù la frute, che e va subit dongje di sô mari, e al torne fûr cul cjâf bas, resonant che cumò nol jere chel il moment just pes scusis…
Si sdravache sul divano, al met i braçs daûr dal cjâf e si domande: -E cumò? A ce valie domandâ scuse se dopo al reste dut come prime e se no si fâs alc par risolvi chest gno problema? O soi devant a une grande beorcje: ce fasio cumò ?

A son passâts trê mês…

Bruno al jentre in cjase dal lavôr e a pene che lu viôt la frute i cor incuintri cui braçuts alçâts: – Ciao papàaaa! Lui le alce sù, le strenç e nol rive a fermâsi di dâi tantis bussadis, e subit dopo a van ducj i doi in cusine, dulà che Lisute lu salude cuntune dolce riduçade, i cjape la muse cu lis mans e lu busse cun traspuart e sintiment, a voi sierâts…
Lui i fâs: – Mandi biele ! Tu sâs che usgnot o scuen cenâ ae svelte, parcè che dopo o ai l’apuntament cu la dotoresse…
– O sai, o sai, e tra cinc minûts al sarà dut pront in taule, intant che tu tu si lavis lis mans e che tu si gambiis. E a proposit de dotoresse, saludile tant par me e ringracile simpri.
– Jo le ringraci ogni volte, parcè che mi à salvât la vite e mi sta comedant il cjâf. E Lisute: – Jê no à salvât dome la tô vite, ma ancje le mê e chê de frute… E lu busse une altre volte.

Bon, chê storiute ca e je finide ben, ma trops ator àno resonât e a stano resonant come Bruno? Prin o dopo dilunc de nestre vite si cjatìn ducj devant a une beorcje, e li si trate di decidi cuale strade cjapâ; ma nol è dit che par dulà che o sìn lâts e sedi stade la decision juste: si sa simpri dopo…

Plui che dai resonaments cul cjâf jo o ai imparât a fâmi judâ dal gno spirt , e mi soi simpri cjatât ben… ma dut câs prime di cjapâ une decision jo i doi la precedence a ce che mi fasarès stâ miôr e che mi darès plui serenitât…

di Renzo Turùs (Chel di Cormons)
#1720

1 comments On CC24Avost#05 – E cumò?

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît