Herbert rulez!

CC24Otubar#02 – Cancar
#02 – Cancar
La veretât e je che no sin plui usâts.
Al rive alc che al ven a cressi intor di nô, dilunc dai agns, che si remene, che nus cjalcje, che nus fruie, nus sfante; un miscliç di vergogne, presse, braùre, suponence, maluserie, stufe e forsit cualchi altre malatie dal spirt, che noaltris, umans che a àn di ce vivi e di ce murî, no crodìn che a meretin jessi curadis. E invezit, no jessi plui usâts a bussâsi al è un cancar che no ti cope, ma ti robe istès il vivi.
Un cancar che al si intache intai lavris des personis, che ju ten lontans, che ju sburte a fevelâ masse, e simpri, e mai par dî alc che a jentri dentri intai sintiments, pluitost che tes orelis. Un cancar che al pâr impussibil di proviodi, di fantacins, cuant che bussâsi al è cîl dal mont e cjâf di opare, al è sgrisul e corint, zulugne e canicule, ombrene e soreglade, meracul e infinît. Bussâsi, ta chê volte, al pues bastâ. A dut.
A.
Dut.
Bussâsi.
E vonde.
Par l’eternitât.
Ma ancje cumò, a lei chestis riis, il cancar us à cjapât dentri. O vês fat cori i voi su lis vocâls e lis consonants, sburtât vie i pinsîrs cence pensâ, sintût cence sintiment. O sês za a vore, a spas, ator… Lis peraulis us àn corût tes orelis e vonde. Us al torni a dî: suponence, braùre, vergogne, presse, maluserie, stufe e forsit cualchi altre malatie dal spirt.
Fermaisi.
Cumò.
Fermaisi.
Vait indaûr.
Pensait a la ultime persone che o vês bussât.
Che o vês sierât il mont di fûr, doprant ogni fruçon dal timp par zuiâ lenghe cuintri lenghe, salive te salive, voi sierâts che a cjalin voi sierâts.
Mans che a strenzin par tignî dongje un cuarp che in veretât al è dut sburtât inte bussade.
Pensait a tropis altris voltis che o sierais i voi, te vite, di sveâts.
Cence pôre. Cence ingôs. Cence bussâsi.
E cence vergogne, braùre, suponence, presse, stufe, maluserie.
E cence nissune altre malatie dal spirt.
Mai.
E je cheste la rispueste.
Mai.
Cuant che si busse, in chel timp, si siere une puarte in muse a cualsisei fruçon di tristerie, di negativitât, di fastidi, di cragne che a vegnin a sporcjânus.
E pûr, no sin plui usâts.
Cemût vino fat? Cemût si puedial, cressi cussì?
di Pieri Moràs (Atile)
#1771
Imagjin: opare di Alessandra Aita
3 comments
Lasse une rispueste Cancele rispueste
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Scrivinus a contecurte[at]gmail.com
Jentre te Liste di Contecurte
Ultins coments
Chest sì che al è un biel articul!
[…] Premiazion de seste edizion Contecurte la Vôs de Basse […]
A son passâts pe Ostarie
Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto
O jeri frut cuant a àn soterât puar Tite, e duci disè, al è muart par cause di un cancar, e jo dentri di me disevi, ma in ce mûd al ajal fat a gloti chel fiêr che al ten su le puarte di cjase. Lussian