Skip to content

Menu

  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

Contecurte
  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte
27 di Otubar dal 2015

Camenish e lenghe romance a Codroip

Events e Leturis . Gnovis . Lenghe Furlane

A Codroip, îr di sere, lunis ai 26 di Otubar, al jere un apontament cuntun autôr di no pierdi, e che, forsit no masse reclamizât, al à sì clamât int, e une vore interessade, ma forsit no trope che l’incuintri al varès meretât.

Nus somee just, nô di Contecurte, amîs come che o sin dal furlan e dal biel scrivi par furlan, sparniçâ un piçul struc di chest incuintri, che al à vût par protagonist Arno Camenish, scritôr svuizar che al à scrit libris sedi par todesc, sedi in lenghe romanze, une des nestris cusinis, lant a viodi il çoc des lenghis retoromanze.

Ce dî?
No si sa di dulà scomençâ, a dî il vêr, parcé che Arno al è saltât fûr jessi une persone pardabon biele, e no dome parcè che al somee a une biele copie di Micky Rourke, eh.
Al à pandût passion par il scrivi, par il contâ storiis, par lis lenghis e par il lûc dulà che al vîf in ogni peraule che al à dit, tant che al è miôr, par rindi la esplosivitât di cheste persone, cjacarâ un pôc di dut, cence abadâ masse ae struture classiche di une “Cjacarade cul autôr” che e je pardabon masse strente e limitative.

O scuvierzìn cussì che Arno al scrîf in sursilvan, une des “variants” dal romanç, e che al capìs il furlan, e nus cjacare par talian e si intuìs – dal numar di peraulis in spagnûl, francês, inglês e cuissà tropis altris che al dopre cuant che i mancje il talian – che di lenghis al devi savênt tantis e che i plasin dutis. Al è curiôs, un curiositât che nus à dite che al met tai siei libris, parchè a lui i interesse la vite, i rapuarts umans, il sunôr de lenghe che al viôt come une robe vive, simpri in mudament, e no statiche. 

O scuvierzìn, simpri dilunc de cjacarade cun William Cisilino, che al è di paisuts ficjâts dentri des monts svuizaris, tal cjanton dai “Grisons” e che li al somee di jessi intes vals bandonadis dal Friûl, cun paisuts di pocjis desenis di abitants che no rivin adore a fâ une scuadre di balon cui fruts che àn e si cjapin sù ducj ator di un ristorant.

E il romanç? Cemût al staial? Miôr, nus à dit, parcè che se so pari lu cjacarave, cuant che al leve in citât, cun “verguenza”, cumò i zovins lu cjatin cool, e al è figo cjacarâ par romanç, tant al è vêr che fin in tierce, a scuele, si dopre dome chel, ancje se dopo la lenghe uficiâl e devente il todesc.
I riferiments di Camenish, no son tant scritôrs, parcè che nus à dit cence fastidis che di piçul i plaseve une vore la television, e a son i films che lu àn formât une vore, cun regjiscj come Jarmush o ducj chei che a àn un sens dal sureâl, che al va a cirî, difat, in ducj i siei personaçs.

Personaçs che a son vignûts fûr des pagjinis in gracie de leture di Chiara Donada, une vore brave, che nus à puartât dentri, tai romançs de sô trilogjie, uniche schirie di libris voltâts par talian e editâts de Keller. Libris pardabon di lei, o almancul e je vignude voie a ducj, sintint lis storiis di vite di une Svuizare che e pareve pardabon gjavade di un film. 

La scriture di Camenish, ta chescj libris scrits par todesc ma cun dentri une vore di tiermins e vivût romanç, e je une scriture seniche, cun frasis curtis e senis che a cambiin di un moment a chel altri, moderne, cuntun doprâ de lenghe che al è cuasi une corse. I personaçs des sôs contis a son borderline, vulnerabii, ma no si rive a dî che a son stranis, soredut par chei che a vivin in paîs, che personaçs cussì stranis ju viodin ogni dì e ti somee che si cjacari di lôr.

Po dopo? 
O vignìn a savê che Arno al pense tantis des sôs storiis in machine, intant che al vuide, e che nol stâ a pensâ parsore se al à di scrivi par romanç o par todesc, no je une regule o une riflession parsore, al scrîf ce che i plâs. Ma al è curiôs cemût che nus à pandût, par cui che al à a ce fâ cu la scriture, trop che al è plui siôr il scritôr bilengâl. Lui, cuant che un toc no i ven come che al volarès che i vegni, al mole une lenghe e alc scrîf alc altri in chê altre, e dopo la robe i capite che a tornâ a cjapâle in man i vegni come che al voleve. 

E dopo, inte cjacarade, nus marche trop biel che al è il non dal sô paîs di nassude, Tananasa, par che al à cuatri “a”; nus cite une volte Durrenmatt e dôs voltis Nick Cave, (e a proposit di musiche, e jere ancje chê, a Codroip, cun Raffaele Pisano e Michela Gani);nus conte che il sô gnûf libri al sarà, ancje se in timps lunguts, voltât par talian e che par lui, i tradutôrs, a son i letôrs plui atents. Plui voltis a somee mostrâ une vision vierte e une vore moderne, te maniere di cjapâ la lenghe, la cuistion lenghistiche, che cuasi al pâr tocjâlu pôc, jessint tant passionât di lenghis di nô stâ masse a domandâsi in ce lenghe che si scrîf o cjacare o pense. No si è mai plui dongje di une lenghe come cuant che no la si capìs, nus à dite, 

Ma fin chi, al podarès jessi stade une biele serade, cuntun autôr interessant, ma no unic.

Il toc fuart al è rivât cuntun intervent no proviodût di Renzo Ciutto, sentât tal public e letôr di ogni robe scrite di Camenish, che cuntune vore di passion al à cjacarât de vere cifre stilistiche di Arno Camenish cuant che al scrîf te sô lenghe mari, par romanç, che e salte fûr in chei siei libris, il prin soredut, e che a pandin une ricjercje lenghistiche une vore fuarte sui sunôr de lenghe, su la peraule, su la maniere di doprâle che a rive prin te orele e dopo te comprension, cuasi come se la scriture e fos musiche (e no classiche, ma un hip hop leterari, pluitost) e se chest discors di Ciutto al someave strani, tal imprin, si è sclarît cun chel che al è stât il moment plui biel de serade.

Arno nus a let un toc par romanç dal so prin libri, cence spiegâ nuie, ni voltâ nuie, dome par sintî cemût che al pues jessi maraveôs il podê de lenghe, E al è rivât tal so intent, a judicâ di un batimans che al pareve chel di un conciert di musiche, plui che di un toc leterari. Serade sierade cun la leture di un piçul toc dal stes libri par romanç voltade par furlan, simpri di Ciutto, che e à sierât il cercli, mostrant la vere cifre leterarie di chest autôr e la so vie di ricercje lenghistiche. 
Insome… Arno Camenish, scritôr dut di scuvierzi, e tant di imparâ, par chei che a doprin, e soredut par chei che no doprin, la lenghe furlane.
Articul dal Ostîr di Contecurte

Come simpri un gracie al sportel pe lenghe furlane di Bertiûl/Codroip e un gracie al Comun di Codroip che al à tirât dongje un autôr di chest rilêf. 

5 comments

  • Anonimo has written: 27 di Otubar dal 2015 at 11:18 PDM Rispuint

    Grazie Ostîr! Grazie par vê rivât a fâ un struc cussì vîf e intens di une serade ancjetant vive e intense!!!

    Antonella dal Sportel di Codroip

  • Anonimo has written: 28 di Otubar dal 2015 at 8:52 PDM Rispuint

    28- SANT SIMON. SOT SERE LE OSTARIE DEVENTARà PLUI FUARTE. AUGURIS GELO. LUSSIAN

  • Anonimo has written: 28 di Otubar dal 2015 at 2:25 DM Rispuint

    Gelo, parcè no domandai a Arno di publicâ une des sôs contis in romanç o ben in sursilvan su contecurtegnove, juste par viodi ce diferencis ch'a son jenfri lis dôs lenghis… Bepi

  • gelo has written: 28 di Otubar dal 2015 at 2:32 DM Rispuint

    e je vere, sì, ancje se no si je creade la ocasion. In ogni câs, in rêt si cjate une cerced i sez ner, il prin romanç de trilogjie
    a chi par esempli, in pdf
    http://www.ch-go.ch/repository/proxy/oi-files/41238/documents/ch-reihe/Dossiers/Camenisch-GadoWiener-DossierInternet.pdf

  • Yaio has written: 29 di Otubar dal 2015 at 6:44 DM Rispuint

    Mi jeri pierdût une dí vie pe Svuizare e ancje jó, graziis al furlan o rivavi a capî il lôr lengaç.
    Ben contât e buine ancje le idee di publicâ ne conte di Arno.

Lasse une rispueste Cancele rispueste

La tô direzion di pueste eletroniche no sarà publicade. I cjamps domandâts a son segnâts tant che *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Libris

Tu Scrivarâs une Conte
La Stagjon des Contis
Cuviertine dal libri Lis Contis dal Mês
Lis Contis dal Mês

Scrivinus a contecurte[at]gmail.com

Jentre te Liste di Contecurte

I tiei dâts a saran mantignûts privâts e no saran condividûts cun altris. A saran doprâts dome par mandâti lis novitâts di Contecurte.

Cjale la tô casele di pueste (se al covente viôt ancje te cartele spam) par confermâ la iscrizion. Cence conferme no podin mandâti nissun messaç.

Dutis lis contis

Ultins coments

  1. Rafaêl on LCPBDM #3.4 – Copâsi3 di Novembar dal 2025

    Adiriture! Ben po, graciis! Ma da rest, cuntune cjante come La canzone di Tom, no podeve no vignî fûr che…

  2. olga zongaro on LCPBDM #3.4 – Copâsi29 di Otubar dal 2025

    Che dire? Letta tre volte, e non basta mai. Bellissima conte, profonda drammatica risolutiva.Grazie per la canzone di Tom

  3. Taleban Furlan on LCPBDM #2.1 – Balâ di bessole22 di Otubar dal 2025

    Juste! Chei di vuê a i larès taiadis lis vorelis, no si meretin di scoltâ nuie, parcè che dome la…

A son passâts pe Ostarie

Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto

Gjenars di Contis

  • Gjenar di orôr
  • Gjenar Dramatic
  • Gjenar erotic
  • Gjenar fantasience
  • Gjenar fantastic
  • Gjenar ironic
  • Gjenar neri
  • Gjenar Par Fruts
  • Gjenar poetic
  • Gjenar politic
  • Gjenar poliziesc
  • Gjenar romantic
  • Gjenar sientific
  • Gjenar sociâl
  • Gjenar storic
  • Gjenar sureâl
  • Gjenar zâl

Amîs de Ostarie

  • Centri Lidrîs Furlanis
  • Comitât 482
  • Comitât Friûl
  • Divine Comedie par furlan
  • Dizionari Biografic dai furlans
  • Gnognosaurs
  • Internazionalitari
  • Leturis di ca da l’aghe
  • Lidrîs e Butui
  • Sociedad Friulana Buenos Aires
  • Sorestans e Sotans
  • Tiere dai Paris

Radio Onde Furlane

Par donâ il 5x1000 a Onde Furlane al baste meti
il codiç 02650850304 cuant che si compile la
declarazion dai redits.

Spaccio Raffl

Dal lunis al sabide 8:30 - 12:30 a Gjalarian

Avertence

Chest sît, jessint inzornât cence nissune periodicitât, nol pues jessi intindût come un prodot editoriâl, intal sens de leç n. 62/2001.

Lis imagjinis publicadis a son cjoltis dal web, furnidis dai utents o de inteligjence artificjâl e a son stadis judicadis di domini public. Ducj chei che a podin svantâ dirits su di lôr e a vessin voie di fâlis gjavâ, a podin scrivi ae nestre direzion di pueste.

Prime di mandânus une conte us invidìn a lei la pagjine dai conseis.

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress