Skip to content

Menu

  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

Contecurte
  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte
14 di Novembar dal 2014

Alc al è alc

Gjenar fantastic . Gjenar romantic
Il frutin al jere sintât suntun clap, incjastrât framieç di altris pieris grandononis, slacadis jù de parêt de mont.
I deve la schene: al cjalave, denant di sé, un foran che al scocolave i voi suntun sbit di cîl cence nulis e sul vert inrusinît dai peçs, di ca e di là de valade. A man drete dal picinin, inscrufuiade, e steve une bolp, e se nol viodeve mâl, a man çampe, fate sù tant che un spali, i someà di viodi une lipare, cul riçul ben alt sul mustic, ma forsit lis dôs bestiis a jerin dome inte sô imagjinazion: cuant che al rivà dongje il frut al jere di bessôl.
«Mandi!» i disè la canaie, voltantsi indaûr al cisâ dai siei pas e scjassant la sassare di riçots bionts.
«Ma-mandi», i rispuindè lui, scaturît. Al veve cjaminât par oris, jenfri lens e pieris e bosc e baraçs, lant sù pai crets dulà che al jere sigûr di no cjatâ anime vive, e cumò, viodi un frut, un frutin – trops agns al podevial vê, sîs… siet? – lu lassave no pôc maraveât.
«Cemût ti clamistu? Ancje tu achi a cjalâ la mont che mangje il soreli?»
«Gabriêl, mi clami, ma…»
Il zovin al cjalà dulà che al cjalave il piçul, che intant si jere tornât a voltâ. Une bale rosse, come di ûf, si steve sbassant jenfri la V metude adun dai flancs des monts: e pareve propite une bocje che lu strenzeve. Al somee Pacman che al mangje une des sôs balutis, al pensà Gabriêl, inmagât di chel splendôr.
«Ce biel…» al disè il frut, cence dâ di intindi che al cjacaràs cun lui. Dopo di che al saltà jù e al parè vê voie di inviâsi di cualchi bande, ancje se li ator no si viodevin trois. «Jo o jeri chi ancje par saludâ i miei amîs. Tu invezit? Ancje tu vevistu cualchidun di saludâ?»
Ducj, al pensà di gnûf Gabriêl, maluseriôs. Ma nol podeve sigûr contâi che a li, tal intrîc dal bosc, lontan chilometris di cjasis e olme umane, lui, parcant la machine in place a Tumieç, chê machine che nol varès nancje podût vuidâ, la patente aromai glotude de sachete di un carabinîr cul etilometri, lui, al jere vignût a li, li che nol saveve nancje ben dulà, ma adalt, sù, di podê cjalâ sot l’inzirli, poiât su lis pieris duris e grispis e lontanis, lui, al jere vignût par saludâ ducj par simpri, ancje se chei ducj, cumò che nol veve plui un lavôr ni al rivave a cjatâ un, e che amîs ’nt veve come simpri, ven a stâi nissun, chei ducj, insome, a jerin pôcs, pocjissims, juste so pari e sô mari, e forsit un barbe e un pâr di agnis, o la sô murose viele, che ae fin, a jê sì, ma a lui no, no jere mai passade, e cussì, cun chei ducj che a jerin pôc e nuie, e jere vere che ancje lui al jere li par saludâ i amîs. O par copâsi, par dîle in struc e cence creance.
«E alore? Mi dîtu?»
Gabriêl, pierdût tai siei pensîrs, no si jere inacuart che il frut al spietave inmò che i rispuindès. «Sì, sì…» al trabascjâ tai dincj, «ancje jo o jeri vignût a saludâ cualchidun».
«E lu âstu cjatât?»
«No… mi pâr propite di no. Ti ai cjatât dome te».
«Ah, ben. Alc ‘l’è alc, nuie ‘l’è nuie!» i disè il frutin riduçant, e Gabriêl, nol capì nancje lui parcè, al cjatà chês peraulis che al veve sintût dî milante voltis, plui veris dal solit.
«Alc al è alc», al ripetè sotvôs, gratantsi il cjâf.
«Ti tocjarà tornâ une altre volte, alore», al le indenant il picinin, «magari si tornìn a viodi».
Un rumôr al fasè voltâ Gabriêl viers une cise. La bolp lu lumave di framieç lis ramascjis, curiose. Si voltà, par domandâi de bestie ae canaie, ma sul clap nol jere plui nissun. Alore al le sù lui e al cjalà abàs: il foran di piere dure si butave jù a plomp. Sì… al jere il puest just, al pensà.
Ma aromai la fote i jere passade… e cun di plui, al veve tacât a pensà che, cuissà par cuale misteriose gjeografie, la zone che al crodeve disabitade e devi jessi stade dute il contrari. Nol podeve che jessi a stâ li dongje, chel frutin curiôs. Cussì al tornà viers cjase, ancje se in curt si pierdè pal bosc. Pôc mâl, al pensà, prin o dopo al sarès saltât fûr in cualchi paisut, e se par disgracie al fos colât… amen.
Dilunc la strade al veve inmò tai voi il soreli glotût des monts, e cuasi lu ricjatà, intun miluçâr plen di pomis rossis e lustris che a slusivin tal imbrunî. Si fermà a cjapâ sù i miluçs salvadis, doprant la maie come sporte, e al rivà cjase a scûr, scoreât, sgraçât, strac e sglonf di criûre. Sô mari lu cjalà come se e viodès une fantasime, ma subit si inacuarzè des pomis.
«Ben po… Ben fate Gabriêl! A chi mi vegnin fûr almancul doi chilos di marmelade, cussì tu la puartis a Pieri, chel de braide di sore, e tu i domandis une gjaline, che no savevi juste cemût paiâlu».
«Sì, sì… fâs ce tu vûs… ju ai cjapâts sù parcè che a jerin biei di viodi», i rispuindè il zovin, muardint un dai plui ros. Ma al veve pene pensât che e jere stagjon di cjapâju sù, i miluçs, e forsit a Pieri i coventave cualchidun a dâi une man, tal cjamp. Doman, al pensà, al varès provât a domandài.
di Rafaêl Serafin
#394
Tags: Rafaêl Serafin

4 comments

  • Mariolina Patat has written: 14 di Novembar dal 2014 at 7:47 DM Rispuint

    Biele conte, par da bon! 🙂

  • Anonimo has written: 14 di Novembar dal 2014 at 11:32 DM Rispuint

    Poesie in prose, fantasie arude ch'a somee realtât. Bepi

  • gelo has written: 15 di Novembar dal 2014 at 8:10 PDM Rispuint

    orpo, graciis. Al è merit dal princip piçul, clarementri 😉

  • nelo51 has written: 15 di Novembar dal 2014 at 11:29 PDM Rispuint

    Biele, propit biel, ma dimi Rafaele, di indulà vegnial chel princip piçul, la isal a stâ. Jo lu cîr par dut, ma sacrament no ai mai rivât a brincâlu.

Lasse une rispueste Cancele rispueste

La tô direzion di pueste eletroniche no sarà publicade. I cjamps domandâts a son segnâts tant che *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Libris

Tu Scrivarâs une Conte
La Stagjon des Contis
Cuviertine dal libri Lis Contis dal Mês
Lis Contis dal Mês

Scrivinus a contecurte[at]gmail.com

Jentre te Liste di Contecurte

I tiei dâts a saran mantignûts privâts e no saran condividûts cun altris. A saran doprâts dome par mandâti lis novitâts di Contecurte.

Cjale la tô casele di pueste (se al covente viôt ancje te cartele spam) par confermâ la iscrizion. Cence conferme no podin mandâti nissun messaç.

Dutis lis contis

Ultins coments

  1. Rafaêl on LCPBDM #3.4 – Copâsi3 di Novembar dal 2025

    Adiriture! Ben po, graciis! Ma da rest, cuntune cjante come La canzone di Tom, no podeve no vignî fûr che…

  2. olga zongaro on LCPBDM #3.4 – Copâsi29 di Otubar dal 2025

    Che dire? Letta tre volte, e non basta mai. Bellissima conte, profonda drammatica risolutiva.Grazie per la canzone di Tom

  3. Taleban Furlan on LCPBDM #2.1 – Balâ di bessole22 di Otubar dal 2025

    Juste! Chei di vuê a i larès taiadis lis vorelis, no si meretin di scoltâ nuie, parcè che dome la…

A son passâts pe Ostarie

Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto

Gjenars di Contis

  • Gjenar di orôr
  • Gjenar Dramatic
  • Gjenar erotic
  • Gjenar fantasience
  • Gjenar fantastic
  • Gjenar ironic
  • Gjenar neri
  • Gjenar Par Fruts
  • Gjenar poetic
  • Gjenar politic
  • Gjenar poliziesc
  • Gjenar romantic
  • Gjenar sientific
  • Gjenar sociâl
  • Gjenar storic
  • Gjenar sureâl
  • Gjenar zâl

Amîs de Ostarie

  • Centri Lidrîs Furlanis
  • Comitât 482
  • Comitât Friûl
  • Divine Comedie par furlan
  • Dizionari Biografic dai furlans
  • Gnognosaurs
  • Internazionalitari
  • Leturis di ca da l’aghe
  • Lidrîs e Butui
  • Sociedad Friulana Buenos Aires
  • Sorestans e Sotans
  • Tiere dai Paris

Radio Onde Furlane

Par donâ il 5x1000 a Onde Furlane al baste meti
il codiç 02650850304 cuant che si compile la
declarazion dai redits.

Spaccio Raffl

Dal lunis al sabide 8:30 - 12:30 a Gjalarian

Avertence

Chest sît, jessint inzornât cence nissune periodicitât, nol pues jessi intindût come un prodot editoriâl, intal sens de leç n. 62/2001.

Lis imagjinis publicadis a son cjoltis dal web, furnidis dai utents o de inteligjence artificjâl e a son stadis judicadis di domini public. Ducj chei che a podin svantâ dirits su di lôr e a vessin voie di fâlis gjavâ, a podin scrivi ae nestre direzion di pueste.

Prime di mandânus une conte us invidìn a lei la pagjine dai conseis.

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress