Skip to content

Menu

  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

Contecurte
  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte
9 di Zenâr dal 2015

Met un altri tai

Gjenar romantic . Gjenar sociâl
Doi a zero e veve pierdût.
Come la scuadre dal paîs: doi a zero ancje chê. E ce magon, simpri pierdi…
Nol jere tart, e fûr aromai
si jere fat za scûr, ancjemò prime che al les a mont il soreli, che  in chê dì nissun al veve viodût.
Intune zornade, po dopo,
indulà che al veve plot dut il timp, jenfri une fumate penze che a gloteve mûrs,
cjasis, stradis e dute la int su la strade. Se tu jeris ator pal paîs, e no tu
volevis lâ a cjase, par parâti dal frêt, tu podevis jentrâ dome intune ostarie.
“Met un  tai”. Chês a jerin stadis lis unichis
peraulis che Bruno al veve fat jessi de sô bocje di cuant che al jere jentrât
dentri te ostarie. Puar Bruno cui chei bregons, che al pareve di un moment a
chel altri vessin di sclopâ cun dute la sô panze e, cuntun peçot di cjamese che
al jere plui di dôs setemanis, fieste e dîs di vore, che al tignive intor, al
someave un biât.
“Met un altri tai”, cussì
Bruno, a pene svuedade, la prime tace, come un pampagal, al veve ripetût une
altre volte, cul voli pontât tal schermi de television, sistemade tal cjanton
dal locâl, dut al dì impiade ancje se no le cjalave nissun. E bevût le seconde
tace, di gnûf, cjalant in muse l’ostîr al veve ripetût: “met un altri tai”.
E vie indenant, cidin come
che al jere e, cence premure, ancje se e jere passade la ore di cene, Bruno no
si fermave plui. Cun dute la sô calme, al svuedave lis tacis une daûr chê altre,
vierzint la bocje par dîsi dome  chês
cuatri peraulis: “met un altri tai”,
E jere pardabon une domenie
di mierde. Une domenie propit grise, sglonfe di ploie,  cun dut il pais glotût de fumate e, po, cun
chel doi a zero patît che tu lu viodevis stampât ancje su la muse di ducj i
cristians dentri te buteghe. Someave di jessi propit finîts tal paîs des
disgraciis.
Propit ce domenie ledrose, une
zornade che une volte, invezit, e jere fieste par ducj. Oms, feminis, fantats e
fantatis, un plui braurin di chel altri, soredut chês fantatis o chei fantats
che a screavin cualchi vistît par lâ a messe. Chê si, che a jere pardabon une
vere fieste: la fieste di dut il paîs, in dulà che a scampanotavin lis
cjampanis e ducj si fasevin plui biei.
A chest al pensave Bruno tra
un tai e chel altri, ma soredut al pensave, cuntune vore di nostalgjie, a chês
zornadis di fieste là che ancje lui al onorave chel Diu  che di un piès nol preave plui, no si sa se
parcè che nol cjatave il timp o parcè che chel Diu si jere dismenteât di lui.
“Met un altri  tai”, cussì Bruno, clamant l’ostîr, al veve
di gnûf ordenât la sô tace di blanc. E intant
su la sô muse, dute rosse, cui sa se pal frêt cjapât vie pal dì, o pes
masse tacis bevudis, e sbrissavin jù lagrimis penzis, tant penzis che al
someave vessin sgarfât su la piel un riûl.
Mario sentât di chê altre
bande de ostarie, viodintlu cussì ingropât e cu la muse strafonde i domande:
“Bruno ti ise vignude la cjoche vaiote?”
Ma Bruno nol sintive lis sôs
peraulis, al jere jentrât intun altri mont. I pareve che chel Diu che inte sô vite
al veve simpri cirût, smenteât, blestemât, preât fos vignût a bevi un tai, li,
cun lui.

 

“Ostîr met altris doi tais,
un par me e un par lui. Par fortune… nol va
dome tes glesiis, je propit vere al è par dut e cui sa che vuê nol sedi
vignût culì propit par me. E cun domenie une altre solfe: mi vistarai di
fieste.”
di Nello Malisano
#412
Tags: Nello Malisano

6 comments

  • Anonimo has written: 9 di Zenâr dal 2015 at 12:52 DM Rispuint

    Nelo, ma chel Bruno, nol sarà mighe un socjo dai fabricants di spirts in butilie?Ti ricuarditu di chel ditt, se la scuadre dal to cur à pierdut consoliti cun stok, e se à vint gjondile ancjemo cun stok. La conte mi à plasude parcè tu as savut vistile ben dai prims agns sessante, a viodi la partide te ostarie, e dopo cu la man tremant confronta i esits da schedine. Lussian

  • Anonimo has written: 9 di Zenâr dal 2015 at 4:24 DM Rispuint

    Une vore ben scrite Nelo, a mi visi ancje jo che chei ch'a screavin alc di gnûf, vistîs o ben scarpis, ju par l'an a no volevin jessi scambiâts par basoâi, par vie dal dit: "a Pasche e a Nadâl al scree cualuncue basoâl". Bepi

  • nelodifeagne_51 has written: 12 di Zenâr dal 2015 at 11:37 PDM Rispuint

    Luciano e Bepi, savê di cjataus ta l'ostarie di contecurte mi met la voe di scrivi une altre conte. E alore, prime di meti man, bevin un tai insieme. O pai Jo. Cussì la conte la scrivarai di sigûr plui biele di simpri

  • Anonimo has written: 12 di Zenâr dal 2015 at 1:36 DM Rispuint

    Vulintîr, ma no sta fânus bevi robe siciliane masse fuarte ch'a no vin plui il fisic. Un bon "Friulano" e par me ancje un bon "Arneis" al va di pape. Bepi

  • Galliano has written: 16 di Zenâr dal 2015 at 3:38 DM Rispuint

    Mandi Nello, biele la tô storie che e pant une veretât relazionade cul Diu Baco e che mi à puartât ricuarts. Jo o soi nassût e cressût inte ostarie di mê none Marie e o 'nd ai cognossûts tancj personaçs come chel de tô storie, dome che ta chei agns no esisteve la television, cussì che te lôr cjoche (diferente une di chê altre) a cjapavin di mire simpri cualchi altri bersai, ancje fastidiant a cualchidun.

  • Anonimo has written: 26 di Zenâr dal 2015 at 7:29 PDM Rispuint

    Une vore melanconiche… tancj furlans si son consacrâts a la divine butilie… paiant cu la vite o cu la cerosi… od ambedue…CT

Lasse une rispueste Cancele rispueste

La tô direzion di pueste eletroniche no sarà publicade. I cjamps domandâts a son segnâts tant che *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Libris

Tu Scrivarâs une Conte
La Stagjon des Contis
Cuviertine dal libri Lis Contis dal Mês
Lis Contis dal Mês

Scrivinus a contecurte[at]gmail.com

Jentre te Liste di Contecurte

I tiei dâts a saran mantignûts privâts e no saran condividûts cun altris. A saran doprâts dome par mandâti lis novitâts di Contecurte.

Cjale la tô casele di pueste (se al covente viôt ancje te cartele spam) par confermâ la iscrizion. Cence conferme no podin mandâti nissun messaç.

Dutis lis contis

Ultins coments

  1. Rafaêl on LCPBDM #3.4 – Copâsi3 di Novembar dal 2025

    Adiriture! Ben po, graciis! Ma da rest, cuntune cjante come La canzone di Tom, no podeve no vignî fûr che…

  2. olga zongaro on LCPBDM #3.4 – Copâsi29 di Otubar dal 2025

    Che dire? Letta tre volte, e non basta mai. Bellissima conte, profonda drammatica risolutiva.Grazie per la canzone di Tom

  3. Taleban Furlan on LCPBDM #2.1 – Balâ di bessole22 di Otubar dal 2025

    Juste! Chei di vuê a i larès taiadis lis vorelis, no si meretin di scoltâ nuie, parcè che dome la…

A son passâts pe Ostarie

Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto

Gjenars di Contis

  • Gjenar di orôr
  • Gjenar Dramatic
  • Gjenar erotic
  • Gjenar fantasience
  • Gjenar fantastic
  • Gjenar ironic
  • Gjenar neri
  • Gjenar Par Fruts
  • Gjenar poetic
  • Gjenar politic
  • Gjenar poliziesc
  • Gjenar romantic
  • Gjenar sientific
  • Gjenar sociâl
  • Gjenar storic
  • Gjenar sureâl
  • Gjenar zâl

Amîs de Ostarie

  • Centri Lidrîs Furlanis
  • Comitât 482
  • Comitât Friûl
  • Divine Comedie par furlan
  • Dizionari Biografic dai furlans
  • Gnognosaurs
  • Internazionalitari
  • Leturis di ca da l’aghe
  • Lidrîs e Butui
  • Sociedad Friulana Buenos Aires
  • Sorestans e Sotans
  • Tiere dai Paris

Radio Onde Furlane

Par donâ il 5x1000 a Onde Furlane al baste meti
il codiç 02650850304 cuant che si compile la
declarazion dai redits.

Spaccio Raffl

Dal lunis al sabide 8:30 - 12:30 a Gjalarian

Avertence

Chest sît, jessint inzornât cence nissune periodicitât, nol pues jessi intindût come un prodot editoriâl, intal sens de leç n. 62/2001.

Lis imagjinis publicadis a son cjoltis dal web, furnidis dai utents o de inteligjence artificjâl e a son stadis judicadis di domini public. Ducj chei che a podin svantâ dirits su di lôr e a vessin voie di fâlis gjavâ, a podin scrivi ae nestre direzion di pueste.

Prime di mandânus une conte us invidìn a lei la pagjine dai conseis.

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress