Herbert rulez!

Rocheton e il câs dal cjaruç sdrumât
— Fer Spilot! No stâ tocjâ nuie!
Rocheton al jere rivât svelt, corint cemût che al podeve. Cu lis mans sui zenoi al tirave flât a ingôs.
La sene e jere plui clare di simpri. Un cjaruç di len fracassât cun sot un cadavar. L’om al jere distirât sot lis breis e il tres plui grant lu veve sul cerneli, di traviers, a platâi la muse.
In bande un mus.
— Muart cuntun biel colp tal cjâf. — Al veve sentenziât Rocheton. — Ma di sigûr al è stât sassinât. Cui podaressial jessi stât? — E cun grande naturalece al veve zirât il cjâf cuintri il mus.
— Comissari. No crodaraial mico che al sedi stât il mus?
— Al è strani. — Al veve concludût Rocheton, cjalât la bestie. — Par solit il mus al è cjaviestri, rognôs e al è une vore dificil che al ubidissi. Par me al plate alc.
Spilot al veve suspirât, spietant une gnove teorie strambalade dal so vecjo sorestant. Ancje intune situazion cussì clare, Rocheton al saveve meti dongje dal nuie une storie di delits o copariis.
Cence inacuarzisi di cjacarâ a vôs alte, Spilot al veve sfladât fûr i siei pinsîrs.
— Prove domandial al mus!
— Tu âs reson Spilot! — Rocheton al veve sintût e di bot si jere svicinât a la bestie. E al veve cjacarât.
— Âstu alc di contâmi, mussut? Cjale ce biel che tu sês… Âstu sassinât cualchidun? Salacor cuntune biele scalçade? Vevistu cualchi fonde par copâ chel om sot i lens?
Spilot al veve sledrosât i vôi, viodint che il mus al mastiave a vueit, tant che al someave cjacarâ cul Comissari, deventât intun colp il gnûf San Francesc.
— Fers! Lassait il mus. No je colpe sô! — Al veve vosât l’om, tirantsi sù a strachis e spacetantsi cu lis mans i bregons e il cjamesot. — O ai cjapât sù un bachet ta chei baraçs in bande par russâmi la schene e la bestie e crodeve che e fos une scorie. Cun cuatri scalçs ben plaçâts mi à sdrumât il cjaruç. Il tres dal tamon mi à petât sul cjâf e mi è vignût fastidi.
— Spilot! — Al veve dit Rocheton. — Eco sberdeât il câs!
— Cemût ti clamistu? — Al veve domandât Rocheton al mus, come fevelant cuntun cristian.
— Nol à un non, — dissal il paron. — No ancjemò almancul. Jo o sai dome che cuant che al à sù la cjavece al devente indiaulât.
— Cjavece Indiaulade! Eco il non. Il non just ancje par fâ une gare!
di Massim Furlan
#1***
1 comment
Lasse une rispueste Cancele rispueste
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Scrivinus a contecurte[at]gmail.com
Jentre te Liste di Contecurte
Ultins coments
Chest sì che al è un biel articul!
[…] Premiazion de seste edizion Contecurte la Vôs de Basse […]
A son passâts pe Ostarie
Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto
Spilot e il comissari e vegnin cussi ben orientâts di Massim Furlan, che no si po no colà intal bon umôr cu le ridade a cuinçâ il parsore. Lussian