Skip to content

Menu

  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

Contecurte
  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte
12 di Març dal 2014

I Cosacs tal Friûl

Gjenar romantic . Gjenar storic
Cence mancjâi di rivuart a Pier Pauli Pasolin, che al à scrit la opare “I Turcs tal Friûl”, cualchi altri furlan par nuie famôs al po vê alc di dî su di une divierse invasion, capitade plui di cinccent agns dopo di chê dai Turcs, soredut se le à vivude di persone, ancje se cui voi di frut. Carli Sgorlon al à scrit il libri “L’armata dei fiumi perduti” in merit, ma ancje lui, come ducj chei che a àn fevelât e scrit dai Cosacs, al trate juste la ocupazion de Cjargne, dismenteant che chel popul li al jere rivât fin tai prins paîs sot la Stradalte in te Basse, e no dome in Cjargne.
E je une prove scrite tal marmul sul mûr di une cjase di Sant Andrat dal Cormôr – frazion di Talmassons – a proposit di un fat dramatic capitât il 28 di Avrîl dal 1945, là che al ven memoreât il terôr di 35 cristians metûts propri cuintri chel mûr lì, a spietâ di jessi fusilâts de bande di un ploton di esecuzion di soldâts cosacs. Si pues dî che e jerin lis ultimis oris di vuere pal Friûl, biel che il rest de Italie al jere bielzà stât liberât da lis trupis aleadis; murî in chel mût li, cuant che si viodeve la lûs de tant bramade liberazion, a someave un brut scherç dal destin, ma la sperance che al fos dome un brut sium, si sfantave tal ricuart di ce che al jere sucedût l’an prime a Rome tai Fossâi Ardeatins.
I Cosacs insedâts in Cjargne, la “Tiere Prometude” ca ur veve garantide Hitler, a jerin stâts mandâts dai ocupants todescs ancje tai paîs de Basse in funzion anti partigjane, daspò dal copament di personalitât fassistis come il podestât di Talmassons, maçât cuntun colp di pistole tal cjâf, intune ostarie dal paîs, ai 23 di Lui dal 1944. Il svindic de bande dai ocupants no si è fât spietâ, e al puest dai partigjans a son stâts cjapâts intune batude un grum di civii, puartâts al comant todesc di Udin, e daspò internâts tai cjamps di concentrament in Gjermanie.
I Cosacs e jerin une strane gjenarzie di soldâts, ca si movevin cui lôr armaments sui lôr cjars tirâts dai cjavai, insiemi cun lis lôr fameis, fruts e vecjos, cualchi camêl e cualchi vacje robade, e in tai lôr spostaments a ocupavin cjasis, stalis, tiezis, e curtii dai paisans convivint dispès insiemi. Te nestre cjase contadine a si jerin incjasâts un cjapitani, la sô femine cul frutin piçul, e une schirie di soldâts cun mûi e cjavai; jo o ài ancjemò tai vôi un vecjut cun lis mostacjis lungjis che al leve a fumâ la pipe inte stale, fasint imbesteâ gno nono par pôre dal fûc.
I 35 cristians di Sant’Andrat a jerin stâts metûts al mûr par svindic cuintri i partigjans, che intune vuaite pa lis stradis dal paîs, a vevin copâts un grum di cosacs in ritirade. Il plevan de frazion al conte, tal sô diari, che il comandant dal ploton di esecuzion al è stât fermât, pôc prin di ordenâ il fûc, dal sun da lis cjampanis di Cjasteons che a scampanotavin a fieste anunziant la fin da la vuere. I muarts cosacs di che vuaite e jerin stâts puartâts ta une cjase coloniche confinante cun la nestre pe vegle di corôt, in spiete dal funerâl. O vevi sîs agns, une sûr di doi plui grande e altris trê plui zovinis, ma cuant che si cjatìn insiemi, a fevelìn ancjemò vuê di chei lumins che viodevin traviers dai veris, da lis orazions in rît ortodòs, dai sgrisui jù pe schene, la dì dopo, viodint chês baris scuviertis cul muart in monture militâr, cu la scorte dai camaradis armâts a fûc e tai.
La tension e la pôre si palpavin tal aiar penç massime dulinvie la messe di muart celebrade dal pope in place; si veve pôre di un altri svindic, che par fortune a nol è stât, ancje parcè chê lôr, i cosacs, a vevin plui pôre di no jessint in ritirade.
A no sai parcè, ma jo a no ài mai provât nissun odi o rancôr viers chest popul che al è lât a fâsi maçâ dulinvie la ritirade e pitost di consegnâsi di gnûf a Stalin, come cumbinât a Jalta cui aleâts, a àn vût miôr copâsi inneantsi tai flums austriacs. A la fin a son stâts doprâts ancje lôr come cjar par canon, prime dai todescs, e daspò imbroiàts dai aleâts.

 

di Bepi Zefon
#343
Tags: Bepi Zefon

6 comments

  • nelodifeagne_51 has written: 12 di Març dal 2014 at 10:18 DM Rispuint

    Grasse. Biele testimoniance

  • nelodifeagne_51 has written: 12 di Març dal 2014 at 10:19 DM Rispuint

    Ooo

  • Bepi Zefon has written: 13 di Març dal 2014 at 11:49 DM Rispuint

    Nelo, fasimi capî ben. Disistu che Kasakenland e je un robe come la tiere di Ooo? Bepi

  • Anonimo has written: 14 di Març dal 2014 at 7:26 PDM Rispuint

    Biele bepi,ae storie.Mai visi ben, a jerin acjampats tal curtil di gno none,e sot il porton,chei caretons a dos ruedis grandis e parsore sacs di cuarnetis (curubulis) pai cjavai, e io frutin a roba cualchidune fintremai scuviert mi an cjapat a pidadis tal cul.Gno none sul solar e veve tantes riestes di aj,lu an mangiat dut, mastiat come ciunga. Lussian

  • nelodifeagne_51 has written: 14 di Març dal 2014 at 2:19 DM Rispuint

    No, Bepi, domandi scuse, chel ooo mi è scjampât e no mi soi acuârt. Come ca ti disevi, o ài let cun interes la tô conte.

  • Bepi Zefon has written: 14 di Març dal 2014 at 5:42 DM Rispuint

    Nelo, viôt ca no scherçavi. Sa tu vâs su la vôs dal dindi, che al sarès Google, tu cjatis che Ooo al vûl dî Out of office come a dî Fûr dal ufici, la tiere miôr di dut pai impleâts.

Lasse une rispueste Cancele rispueste

La tô direzion di pueste eletroniche no sarà publicade. I cjamps domandâts a son segnâts tant che *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Libris

Tu Scrivarâs une Conte
La Stagjon des Contis
Cuviertine dal libri Lis Contis dal Mês
Lis Contis dal Mês

Scrivinus a contecurte[at]gmail.com

Jentre te Liste di Contecurte

I tiei dâts a saran mantignûts privâts e no saran condividûts cun altris. A saran doprâts dome par mandâti lis novitâts di Contecurte.

Cjale la tô casele di pueste (se al covente viôt ancje te cartele spam) par confermâ la iscrizion. Cence conferme no podin mandâti nissun messaç.

Dutis lis contis

Ultins coments

  1. Rafaêl on LCPBDM #3.4 – Copâsi3 di Novembar dal 2025

    Adiriture! Ben po, graciis! Ma da rest, cuntune cjante come La canzone di Tom, no podeve no vignî fûr che…

  2. olga zongaro on LCPBDM #3.4 – Copâsi29 di Otubar dal 2025

    Che dire? Letta tre volte, e non basta mai. Bellissima conte, profonda drammatica risolutiva.Grazie per la canzone di Tom

  3. Taleban Furlan on LCPBDM #2.1 – Balâ di bessole22 di Otubar dal 2025

    Juste! Chei di vuê a i larès taiadis lis vorelis, no si meretin di scoltâ nuie, parcè che dome la…

A son passâts pe Ostarie

Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto

Gjenars di Contis

  • Gjenar di orôr
  • Gjenar Dramatic
  • Gjenar erotic
  • Gjenar fantasience
  • Gjenar fantastic
  • Gjenar ironic
  • Gjenar neri
  • Gjenar Par Fruts
  • Gjenar poetic
  • Gjenar politic
  • Gjenar poliziesc
  • Gjenar romantic
  • Gjenar sientific
  • Gjenar sociâl
  • Gjenar storic
  • Gjenar sureâl
  • Gjenar zâl

Amîs de Ostarie

  • Centri Lidrîs Furlanis
  • Comitât 482
  • Comitât Friûl
  • Divine Comedie par furlan
  • Dizionari Biografic dai furlans
  • Gnognosaurs
  • Internazionalitari
  • Leturis di ca da l’aghe
  • Lidrîs e Butui
  • Sociedad Friulana Buenos Aires
  • Sorestans e Sotans
  • Tiere dai Paris

Radio Onde Furlane

Par donâ il 5x1000 a Onde Furlane al baste meti
il codiç 02650850304 cuant che si compile la
declarazion dai redits.

Spaccio Raffl

Dal lunis al sabide 8:30 - 12:30 a Gjalarian

Avertence

Chest sît, jessint inzornât cence nissune periodicitât, nol pues jessi intindût come un prodot editoriâl, intal sens de leç n. 62/2001.

Lis imagjinis publicadis a son cjoltis dal web, furnidis dai utents o de inteligjence artificjâl e a son stadis judicadis di domini public. Ducj chei che a podin svantâ dirits su di lôr e a vessin voie di fâlis gjavâ, a podin scrivi ae nestre direzion di pueste.

Prime di mandânus une conte us invidìn a lei la pagjine dai conseis.

Copyright Contecurte 2025 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress