Herbert rulez!

Tite, classe 1924
Cussì, daûr lis lastris o cjali Fevrâr che si strissine su lis cumieriis, e si ferme là jù da pît, dongje la merlete imbombade di nêf.
I ramaçs a son neris, la tiere e mostre la anime scure; nancje une ponte di vert e cuche, nancje un bâr di tale le sbuse. Ma se tu stâs cidin un moment, tu sintis cori, dulinvie il prât, un ghiti lizêr, un sgrisul di vite.
O pensi di someâ a chest mês, un fregul stiçôs, un tic rabiôs, dispès suturni.
Ce che o volarès pescjâ la tiere cui scarpons, sintîle criçâ, jessi paron des mês gjambis, dai miei pas!
Invezit o soi culì, sentât.
In spiete, tant che simpri: a buinore che mi jevin, mi judin a lavâ la muse, a fâ la barbe, che infin mi sentin sul birocin.. Biel, sì, cu lis ruedis grandis e comut, o frachi un boton e si môf, al è un regâl dai fruts, i miei doi fruts. Cuant che a vegnin a cjatâmi mi contin dal grant cefâ che a àn, dal trafic, di trop che al coste vivi in zornade di vuê, “Viôt di stâ pulît pari, se ti covente alc, claminus” mi disin lant vie.
Mi plasarès che si fermassin cualchi moment di plui: cuant che o soi cun lôr si sfante la fumate di maluserie che mi ten companie dì e gnot.
Lu sai, no pues pratindi che a stedin daûr un vecjo.
La siore badante e fâs tantis bocjis par taponâ il vueit des sôs peraulis: peteçs e morosets di int sui gjornâi a mi propit no mi interessin.
Se o podès invezit saltâ fûr, lâ fin li de ostarie “Da Mame”, fâ une partide di cjartis, dopo mai che lu desideri!
O ben lâ a cjatâ Toni, par sintii ancjemò une volte la conte de ritirade de Russie.
O fâmi compagnâ fin tal cimitieri, par discori cu la mê puare femine, cui miei muarts.
Ma o soi culì, o cjali il timp passâ su li mês mans, ogni dì plui grîf, plui trist, cjamât di ricuarts di timps lontans. Ce che al è sucedût îr no si ferme intal cjâf, si viôt che nol è impuartant, cussì l’aiar lu sofle vie.
L’aiar… a mi puarte une voie, un segret scuindût e dolç, impiât tant che faliscje e inniât te anime: sotvôs o dîs al cîl frêt e insiorât dal soreli a mont: “Sisilute, ti spieti, cuant tornistu?”
di Giuliana Pellegrini
#18
5 comments
Lasse une rispueste Cancele rispueste
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Scrivinus a contecurte[at]gmail.com
Jentre te Liste di Contecurte
Ultins coments
Chest sì che al è un biel articul!
[…] Premiazion de seste edizion Contecurte la Vôs de Basse […]
A son passâts pe Ostarie
Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto
O cognos une femine de classe dal 1924: me mari.
Ogni tant mi torne a disi le stesse robe, ma ogni dì e spiete che torni le sisile.
…Cheste conte e je stade lete tal Cuart Incuintri di "Seradis di Leturis Furlanis", che si davuelzè te Societât Furlane di Buenos Aires il 16 di Avost dal 2012.
Sì, o stoi vaînt pal ingropament di sintî a fevelâ une anime strente intun cuarp che nol è plui sô
Daspò di 11 agns o torni a lei “Tite, classe 1924”. Giuliana Pellegrini, dal so prât incjantat, mi dismôf simpri lis stessis emozions.
Ti capis, Galliano. Jo, par esempli, o soi une vore peât a la sô conte Furmiis. E veve una grande sensibilitât e nus à lassât pardabon bielissimis contis.