Herbert rulez!

La bataie di Cjopris

Baltasar de Marradas
Baldassarre Marradas al jere il vice comandant dal esercit austriac, parsore di lui al jere dome il Gjenerâl Adam Von Trautmannsdorf, veteran de Vuere des Flandris.
Chest comandant spagnûl, che al sarès deventât un dai plui impuartants comandants de Vuere dai Trente Agns, nol sopuartave plui lis azions dai cavalîrs de Patrie dal Friûl che a olsavin resisti ai siei coracîrs, mandâts personalmentri dal Re di Spagne, e al voleve dâi une lezion. Cussì al disè a Rizart di Strassolt che al varès tacât. La idee e jere chê di un atac a sorprese, di gnot, ma lis sentinelis dai furlans a vevin fat in timp a viodiju rivâ e a vevin dât la alerte. Ma aromai i spagnûi a jerin masse dongje par rivâ a montâ sui cjavai, alore i cavalîrs furlans a ju vevin molâts libars e si jerin sierâts dentri trê cjasis dal paîs che si paravin la une cun chê altre.
In curt pai spagnûi si veve metude mâl: des cjasis i rivave un fûc incrosât che a nol perdonave. Ma daspò di un pôc a si jerin inacuarts che di une a vevin tacât a trai di mancul parcè, stant che a stavin finint lis munizions, cussì a jerin rivâts a lâ avonde dongje par dâi fûc. Un pôcs di chei dentri a si jerin rindûts, altris invezit a jerin rivâts a scjampâ pal tet o a saltâ dai barcons e, cul scûr, a jentrâ in chês altris cjasis. L’atac si jere concentrât su lis dôs cjasis vanzadis, ancje i cavalîrs a jerin smontâts par judâ i fants ma i furlans a fasevin l’Infier cun i lôr arcabûs a ruede. Il Marradas si rindeve cont di trops muarts che i stave costant la imprese, alore si jere fat indenant e al veve ordenât a chei dentri di rindisi. Da lis cjasis a i vevin rispuindût: “Vignît, vignît dongje che achì no sin todescs, ma furlans e se come voaltris o savìn a bevi, ancjemò miôr o savìn a trai!”
I spagnûi a vevin scugnût puartâ vie i lôr muarts cui cjars.
Cierts a disin che, in chê gnot, ‘nt fossin muarts vincj, altris a disin parfin cuarante. La ire dai sconfits si veve sfogade sui presonîrs, lassâts muarts pe strade, tornant indaûr.
di Luche Bagnarol
#1383
Liberementri trat da:
PRELLI ALBERTO, Palma e Gradisca in Guerra, soldati e battaglie in Friuli 1615 – 1617, Edizioni del Confine, 2017, Udine. P. 129.
2 comments
Lasse une rispueste Cancele rispueste
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Scrivinus a contecurte[at]gmail.com
Jentre te Liste di Contecurte
Ultins coments
Chest sì che al è un biel articul!
[…] Premiazion de seste edizion Contecurte la Vôs de Basse […]
A son passâts pe Ostarie
Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Mario Facile Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stefano Lombardi Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto
Timps indulà il pestefruce al jere di ogni dì. Lussian
Sucedude ator de “Sente”, sdrumade, magari cussì no, tal 1968. Graciis