
Baldassarre Marradas al jere il vice comandant dal esercit austriac, parsore di lui al jere dome il Gjenerâl Adam Von Trautmannsdorf, veteran de Vuere des Flandris.
Chest comandant spagnûl, che al sarès deventât un dai plui impuartants comandants de Vuere dai Trente Agns, nol sopuartave plui lis azions dai cavalîrs de Patrie dal Friûl che a olsavin resisti ai siei coracîrs, mandâts personalmentri dal Re di Spagne, e al voleve dâi une lezion. Cussì al disè a Rizart di Strassolt che al varès tacât. La idee e jere chê di un atac a sorprese, di gnot, ma lis sentinelis dai furlans a vevin fat in timp a viodiju rivâ e a vevin dât la alerte. Ma aromai i spagnûi a jerin masse dongje par rivâ a montâ sui cjavai, alore i cavalîrs furlans a ju vevin molâts libars e si jerin sierâts dentri trê cjasis dal paîs che si paravin la une cun chê altre.
In curt pai spagnûi si veve metude mâl: des cjasis i rivave un fûc incrosât che a nol perdonave. Ma daspò di un pôc a si jerin inacuarts che di une a vevin tacât a trai di mancul parcè, stant che a stavin finint lis munizions, cussì a jerin rivâts a lâ avonde dongje par dâi fûc. Un pôcs di chei dentri a si jerin rindûts, altris invezit a jerin rivâts a scjampâ pal tet o a saltâ dai barcons e, cul scûr, a jentrâ in chês altris cjasis. L’atac si jere concentrât su lis dôs cjasis vanzadis, ancje i cavalîrs a jerin smontâts par judâ i fants ma i furlans a fasevin l’Infier cun i lôr arcabûs a ruede. Il Marradas si rindeve cont di trops muarts che i stave costant la imprese, alore si jere fat indenant e al veve ordenât a chei dentri di rindisi. Da lis cjasis a i vevin rispuindût: “Vignît, vignît dongje che achì no sin todescs, ma furlans e se come voaltris o savìn a bevi, ancjemò miôr o savìn a trai!”
I spagnûi a vevin scugnût puartâ vie i lôr muarts cui cjars.
Cierts a disin che, in chê gnot, ‘nt fossin muarts vincj, altris a disin parfin cuarante. La ire dai sconfits si veve sfogade sui presonîrs, lassâts muarts pe strade, tornant indaûr.
di Luche Bagnarol
#1383
Liberementri trat da:
PRELLI ALBERTO, Palma e Gradisca in Guerra, soldati e battaglie in Friuli 1615 – 1617, Edizioni del Confine, 2017, Udine. P. 129.
2 comments On La bataie di Cjopris
Timps indulà il pestefruce al jere di ogni dì. Lussian
Sucedude ator de “Sente”, sdrumade, magari cussì no, tal 1968. Graciis