No vâl nuie jessi frut

No val nuie jessi frut!
Cidin.
O scuen sta cidin e fer. Misurâ cun estreme atenzion i moviments di fâ. Se no no la puarti fûr.
Ta presse dal cori no ai fat a timp a cjatâ un puest miôr. E aromai cumò no pues fâ nuie altri.
Lu sint. Al rive. I sint i siei pas. Al vûl me!
I cîr di calumâ ogni piçul segnâl da sô presince, ma il scûr che aromai al è plombât al à cuasit platât dut.
Lu sint a sgarfâ. Al cîr me. Al è il so compit. Il so cefâ. Al è ce che al brame. Lui: l’orcul!
Di bot, la cjampane grande da glesie! I conti cun cure i bots. Nûf sore sere. O varès di sei bielzà a cjase, tal clip, tal sigûr…
I soi tas pestis. Denant dai voi, tal neri da gnot che e rive di sburide, mi par di viodile la muse di mê mari. Mame… Ce che o volarès cumò jessi scrufuiât tal to grim. Come timp fa cuant che o jeri plui picinin.
E invezit o soi chi. Ingredeât, incjastrât, costret intune posizion innaturâl!
Un rumôr mi fâs strabalçâ! Oh diu, velu che al jentre!
Il cûr al bat a mil!
Il flât si ferme!
La puarte si vierç cun lentece. Un fil di lûs mi lasse viodi une man che e palpe l’aiar.
Ogni dêt incurvât come une britule pronte par fâmi a tocuts!
Dut a colp un berli orent, slavrât, zigât cuntune vôs stridule! E il sanc mi si glace intun marilamp!
Sandrino! Batti sasso Sandrino!
Ecco. I savevi! Nol è just! E cumò mi tocje a mi stâ sot.
E come ogni sere di cheste maladete Istât no ju bechi plui chei lazarons.
Dome parcè che i soi il plui piçul da companie.
In ciertis robis, no vâl nuie jessi frut!

di Michêl Londar

2 comments On No vâl nuie jessi frut

  • No vâl nuie jessi frut, sclagn, picinin… se al è un orcul ator che ti cîr. Tu puedis fâ dome une robe: platâti! Ce al sucedaraial? Nus al contarâ il nestri Berlon de ostarie, che al à timps luncs, ma al lavore. I vevin dât une conte di scrivi cu trê peraulis dentri e un orcul. E lui le à scrite e i è vignude ancje ben! Dute par voaltris, ancje vuê, une altre conte curte. Une di chês che a platin alc, e dopo… BUM!

  • Mikêl nus à metût in lûs le pore, che za te panse de mari e nas e si spieghe, puartantsi indenant par dute le vite in qualunche cualsedi le forme dovude al moment, culì al sta di cognossi che juste. Disarès che Mikêl al à imbastît par ben il zuc des tre peraulis . Lussian.

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît