Duncje, barbe Toni al veve un fradi che si clamave Gjovanin. Cuant che Gjovanin al è stât clamât a fâ il soldât, lu àn mandât a fâ la vuere in Russie, la ultime vuere, si capìs. La Russie al è un puest lontan lontan, là che la nêf e dure cuasi dut l’an. Chel puar frut, cuant che al podeve [...]
Categorie: Gjenar storic
La campagne taliane in Russie dilunc la seconde vuere mondiâl si concludè cun risultâts aviers e tancj talians no son mai tornâts a cjase. Il pari di Toni al fo un di lôr. Il frut al ricuardave lis lagrimis di sô mari il dì che l’om al partî soldât in Russie. Daspò di ricevi cualchi letare, si vierzè un lunc [...]
Nart e Juine no vevin fîs, a vivevin bessôi in chês cjasononis di une volte, cu la stale tacade e une braide grandonone ator, il lavôr, al jere tant che si voleve , e cussì a pensarin ben di cjatâ un aiût. In paîs e viveve une puare femenute vedue di non Nine, cuntun frutin di cressi di non Gjovanin [...]
La sabide e jere la dì dai motorins. No jerin compits o fantacinis che ju tignissin: a vevin di lâ a cori su lis Rivis. Bicio, inforcjât il so gjespon ros, cul plen di misele, al cjapave sù i amîs e vie, a zighetâ sul Cjastelîr, simiotant il motocross. A corevin come mats su e jù pal rivâl, tabiant la [...]
A Vigji lu clamavin cracul pe sô basse stature. Robust e cicinôs si jere salvât de naie, za che lis leçs militârs a esizevin une altece superiôr ae sô. Cuant che al savè che chês leçs lis modificarin par permeti al princip ereditari di sei cjâf dal esercit, va e no va che i vegni un colp: il princip e [...]
O sin in dôs di feminis flum, fra lis plui piçulis jenfri tancj masclis, ma mi sint di vê dut un mont di ricuarts, di emozions, di venturis che no àn nuie mancûl di chei altris flums masclis e bocons dal nestri Friûl. Par fuarce al è un parcè, se o soi di gjenar feminin: si ben piçule e lente, [...]
Al jentrave un mît inte incuiete tierce D al Zanon in chê soreglade matine di Otubar di passe 40 agns fa. La mê compagne di banc, pôc prime, a mi veve cisicât di lui che al jere stât partesan de Division Garibaldi-Osoppo, che intal cercli de culture di Udin al jere une vore impegnât e atîf. Intal cidinôr plui totâl [...]
Une dì, a pene finît di gustâ, o ’nd ai vude la pensade di lâ a fâ un zîr su “las rives” che a son a nort dal paîs di Gjalarian, dulà che tu cjatis i rescj di une ete antighe; si pense de ete dal bronz. Jere une zornade une vore cjalde, ancje se si varès podût pensâlu, stant [...]
A Capriva, tai agns dal Setante, al jere un coleç par frutis disditadis: vuarfinis o cun gjenitôrs che no podevin o che no volevin stâur daûr; cun maris ch’a fasevin il mistîr e che cualchi viaç lis inviavin adore tal stes lavôr; o ch’a jerin a stâ tai cjasons su lis isulis de lagune di Grau e che no rivavin [...]
Jerin lis primis zornadis di Fevrâr e si sintive il frêt a jentrâ sot des ongulis des mans. Jo o jeri un dai plui fortunâts, pal fat che jessint tant magri mê none par pôre che o cjapàs un malan, e veve disfate une maie di lane e cu la gucje mi veve fat dôs bielis manecis. Jo o jeri [...]
Silvia, par onorȃ l’inovȃl dal Centenari de Vuere Grande dal 1915 al ’18, e veve puartȃt la sȏ classe di arlȇfs de Scuele Mezane a fȃ un percors sul teritori che al jere stȃt teatri di chȇ tragjedie. E veve sintȗt contȃ in famee la storie dai nonos bis che a vevin combatȗt in chȇ vuere. Nono Pieri al jere [...]