Pieri bausie
Al faseve il cjaliâr e lu clamavin Pieri Trade ma jo, di frut, lu vevi batiât Pieri bausie par vie che no la contave mai juste. Cuant che i tu puartavis alc a comedâ, diu nus vuardi; al someave che tu i dessis fastidi a fâlu lavorâ. Di sigûr ti faseve spietâ almancul une setemane
Carnevâl
– Carnevâi a jerin chei di une volte – a disin cumò chei che a àn i cjavei cjanôrs. I ricuarts di chei agns, vuê no ur permet di cjalâ cun ecuitât il presint. Agns indaûr, la venture ju puartave in puescj dulà che il timp concret si fermave, par jentrâ in chel mitic e
Stramp
Par sei stramp al jere simpri stât stramp, di piçul in su. Al barufave cun ducj, al jere arogant, al veve simpri reson lui, nol veve nissun rispiet. Di zovenut al si confermà inte sô strambetât. Lis fantacinis a jerin dutis sôs, in gracis de sachete ben furnide che al si cjatave intai
Il pizighet
In chei agns lavôr no ‘nd jere par nissun. Tant al è vêr che ducj i coscrits de classe di Gabriêl a jerin lâts vie pal mont. Lui, cun sô Mari vedue e sô sûr vedrane nol veve podût fâ come lôr. Di mistîr al faseve il sblancjin, ma colpe de miserie presint in dut
Random
“O varai di meti a puest chel maledet implant eletric parcè che, viodistu, cjâr Oglala, cuant che o sistemi i fîi a son simpri che si brusin.” “Dute cause di chei maledets goliarts che ti àn fat il fisco in cjase…” Al à reson il gno barbe/amion. O cjali par aiar e mi sgrisuli! Il
La moscje
Jo e mês sûrs o sin nassudis di chualchi dì, intune çope di ledan sec dal ledanâr. Nestre mari nus fâs lis ultimis racomandazions par stâ lontanis dai pericui e vivi a lunc. Par prin nus racomande di stâ ni vore atentis, inte stale, a poiâsi su la vacje, parvie che la code dispès e
Chel cul turibul
Mi vevin simpri dite che par un zago, rivâ a puartâ il turibul al sarès stât il top. Chest al voleve dî ancje une altre robe: si jere deventâts capo-zago. Sì, parcè che dome un capo-zago al podeve cjapâ sù e niçulâ chel argagn, dut lusint, come di arint. E no dome. Cuant che tu
Animis vivis
A Rem, di cuant che al jere partît, i plaseve tornâ ogni an des sôs bandis, cuant che la fumate, il frêt, la nêf o la ploie a fasevin di parons. Al rivave tal so paîs d’Invier e si lu viodeve ogni dì, torzeonâ par chês monts e par chei plans che di frut al
