Al faseve il cjaliâr e lu clamavin Pieri Trade ma jo, di frut, lu vevi batiât Pieri bausie par vie che no la contave mai juste. Cuant che i tu puartavis alc a comedâ, diu nus vuardi; al someave che tu i dessis fastidi a fâlu lavorâ. Di sigûr ti faseve spietâ almancul une setemane e po al tacave a rimandâ: “No ai vût timp, torne setemane cu ven!”. Po ben, chê ziguzaine e jere buine di lâ indenant ancje un mês. E si che il timp par lâ a bevi un tai inte ostarie lu veve simpri. Al jere plui facil cjatâlu “al Fante” che intal so sgabuzin. Cuant po che al veve suelât un pâr di scarpis, i pareve di vê fat avonde, e cun la scuse che i mancjave un toc di corean, al jere bon di molâ dut, cjapâ la biciclete e lâ fin a Udin, a cjolilu. Pe strade po pedalant al faseve sêt e cussì al scugnive fâ tape a Çupicje, a Visepente, a Cjampfuarmit, a Sante Catarine e po in place Sant Jacum, li che e jere la buteghe pai cjaliârs. Tornant indaûr po, al tornave a fâ tape in dutis lis glesiis li che al veve preât, a tais, rivant di Codroip. A cjase sô la situazion no jere da lis miôr; al veve cuatri fruts di tirâ sù, un mascli e trê feminis e debits un pôc da par dut. Se Anute, la sô femine, no si fos rote la schene a lavâ pes cjasis, a saressin muarts ducj di fan. Pieri plui di tant no si scomponeve e al pensave nome par se. Ven a stâi che une dì, tornant a cjase di Udin, al jere plui zinzirinât dal solit e al lave di ca e di là. Di bot i sclope il budiel di une ruede, che e veve plui tacons che cuvierton, al piert l’ecuilibri e nol vadie a colâ intal mieç de Pontebane! Sarà stât il destin o la providence, che un camion, che al rivave di buride, nol à rivât a frenâ in timp e al à tirât sot puar Pieri, copantlu sul colp. Il dì dal funerâl Anute no à butât nancje une lagrime, anzit, cualchidun al zure di vele viodude riduçâ cuant che e àn metût jù la casse inte buse. Dut câs, chest incident al è stât une fortune par chê famee disgraciade; i bêçs de sigurazion a àn podût sistemâle e Anute e à dismetût di rompisi la schene a lavâ pes fameis.
Pieri bausie
di Pauli Jacuz
#663
3 comments On Pieri bausie
Biele la conte, cun chel savor sempliç di pais indula che jere florent le ativitat artesane, cun cetancj personaçs stranis intal fa il lor lavor ma che ben o mal a rivavin a sbarcja il lunari cence pretindi su le socide central.Lussian
Pauli, Pieri trade ti aial ruvinât o pierdudis cualchi pâr di scarpis. Di cemût che tu lu âs contade la sô storie al somee propit cussì. Tu le âs contade ben ancje cheste volte.
Nelo, nol jere pericul di ve tancj pârs di scarpis. In chei agns, di frut, o vevi un pâr di sandui di corean e un pâr di zocui di len. Chei che a duravin di mancul a jerin i zocui. Dut câs o fasarès subit cambi cun ducj i pârs di scarpis che o ai cumò par tornâ ai timps dai zocui, cun sessante/sessantecinc agns di mancul. E tu no mo?
Barbara, ti ringracii par lis bielis peraulis; tu mi metis in imbaraç. Forsit chei che mi viodin dal
di fûr a viodin robis che jo, dal di dentri no soi usât a viodi.
Mandi