I pes che a svolin

  Ma voaltris, lu sav​êso ce che al è il cidinôr? Sintisi bessôi, cence nissun ator, cence nissun rumôr, nissun che al fevele, nissune machine che a cor, a frene… No, se mi rispuindeis di sì, jo no us crôt. Al è masse dificil cjatâ il cidinor, in dì di vuê. Ma une volte, cuant

Bestiis

Di cuant che Irme e veve tacât cu la naine che “Gli animali sono meglio degli umani”, Sandrino le sopuartave plui. Al pareve che al fos miôr un cristian inneât che un gneur cjapât sot de machine! “Ti jemplarès la cjase di bestiis!” i diseve sustât. “Magari! No sai ce che tu spietis!” i rimbecave

La cheche

Une sere o stoi tornant a cjase in machine cuant che, daûr une curve strete, mi cjati scuasit denant une cheche, che svolant basse e scjavace la strade. La cheche e à tes çatis un ûf, che e sta puartant di cualchi bande. Po ben, forsit spauride par vêmi viodût di bot, l’ûf i scjampe

Cuistion di pronunzie

Cheste storiute e somee une storie, ma ocjo: le ài sintude pardabon, za fa cualchi an. Mê agne Miute, la sôr plui vecje di mê mari, si jere maridade a Bertiûl e jo ogni tant o levi a cjatâle. ‘Gne Miute e tabaiave fis come une metraie, ma al jere un gust scoltâle. – Frute

Poesiis

  Cara Anna, Domenica 25 San Marco Tralascio ogni mio lavoro da fare per venirti a ritrovare preparati in un profondo scuro che il matrimonio sarà sicuro.   Anute e cjalave e tornave a cjalâ il sfuei che e veve cjatât prin di lâ a regolâ la vacje, mieç fûr e mieç dentri de buchete

Ce brut mont

“I carabinîrs…? Sì sì a son jentrâts i carabinîrs… No sai cui che ju à clamâts… Cumò a son là dentri cun lui e cun so pari… Dai Rino no sta insisti, cumò nol pues jentrâ nissun, nancje tu, ancje se tu jeris il so miôr amì… Di sigûr a spietin il magjistrât….” Ma alore

Il mâl dal cjampanili

  Pauline e leve a durmî adore, si po dî, come lis gjalinis. E si sveave a buinorone cul prin chichirichi de albe. Si jere sposade zovine. Restade gravide, Manli, il so om, al partì pes minieris dal Congo, lassantle te dolce spiete compagnade dai missêrs. Ogni tant Pauline e riceveve une cartuline cun panoramis

Cumò vonde

  La astronâf e je a pene jessude dal tunel spazi-temporâl, e aromai Alpha Centaurs e je lontanone. Dut câs il cjapitani Skzûtz e il secont pilote Skzôgz a son usâts a fâ chei viaçs ator pes galassiis, par meti lis robis a puest. Cumò a son in orbite a distance di sigurece de Tiere

Pèule puarte-ben

Invidie buine, la mê, intal scoltâ Jacum Trevisan che mi contave dal so professôr di lenghe furlane, Mitri Gotart, di cetant ben che i le veve insegnade, di trop che i veve plasût… Jo no vevi vût la stesse furtune, une tipe plene di stice a mi veve fat bati la lune, cundiplui vignî il

Torquemada

Ma sêso sigûrs che Torquemada nol è chenti? Cui? Torquemada, chel incuisidôr là, chel che al mandave sul fogaron i eretics, i marrans e lis striis e ancje i sacrilics che a dopravin malamentri i ordegns sacris. Ma se al sarà muart di 500 agns! No si sa mai! Ma dai! Cun chê int li!

1 120 121 122 123 124 189