Vuadagnâsi il gustâ

  Ogni colpe e à di vê une pene conforme, al dîs il dirit. Fevelant in gjenerâl. E ben savint che il concet di colpe e la forme de pene a gambin intal timp e daûr il lûc. Tant par dî, si fevele vuê une vore dai dirits dai minôrs, par tant che une volte

Dai aas ai oos

Onorine, passade le cincuantine, no jere plui mestre di nuie daspó che i vevin puartât vie le scuele cun dutis lis cjasis, par fâ passâ un tren tal stradon dal paîs. Cussí a passave il timp sentade tal banc sot dal condomini o sù te sô cjamare al cuart plan sui dominis dal web. In

Cirî gnot

Di gnot mi sameave come di jessi spiât. O crodevi di no jessi mai bessôl cuant che o durmivi tal jet. No je une novitât: tropis voltis us ajo fevelât dai miei vencui? Vê in cjamare dai manifescj cui cuadris di Hieronymus Bosch nol jude, specialmentri cuant che o cjali “Ascesa all’empireo”, cun dutis chês

Tui

  I canelons sui scjalins, la elare rampighine e la plante di vît merecane a vevin fat di chê scjale un piçul zardin. E in chê maravee, Tui, un vecjo gjat, al passave cuasi dute la zornade, pognet inte ombrene di chei flôrs, des fueis de vît e di chês de plante rampighine che, no

La musiche

Il Tumbar al veve la passion de musiche. Al veve la musiche tal sanc, il Tumbar. La int i diseve “Ustin Tumbar” a Ustin Favot opûr, par fâle curte, dome “el Tumbar” pe innomine che al veve, in dut il circondari, di balarin di gale in ducj i bai, ma al spicave tal tango e

In spiete

  Al jere daûr a cricâ il dì, dopo une gnot lungje e frede dulà che Anute e veve durmît pôc, te ansie di no rivâ a jevâ, in scolte di un cualchi rumôr, di une clamade, di une lûs che si impiave. Ma nuie, il scûr al jere passât e di gnovis inmò nissune.

Le biro dal tintin

L’ultin cors al jere dât da un professôr che al veve un cjacarâ smamît, cence vite, lami e avuâl. I students a colavin indurmidîts dopo un cuart d’ore. Il prin a indurmidîsi cul barbuç su lis mans al jere il Tintin, ma in chê dì, un comedon i jere sbrissât vie dal banc e lui

Un temporâl intal cjasâl di Rosalie

Un pâr di setemanis jerin za passadis, di chê dì che e jere jentrade la Istât, ma nissun inmò si jere abituât a chel scjafoiaç, che al veve paronât ancje intai recès plui scuindûts dal cjasâl di Rosalie e a jê i veve gjavât ancje lis fuarcis, tant che al jere penç. Rosalie, dute intente

Sante

Insome a jerin chei biei timps là, agns ‘70, intune dì cuntun cîl celest cu lis montagnis che ti pâr di tocjâlis, intune domenie di cjampanis che a sunin e di “A come agricoltura” cun “Greensleeves” come sigle su lis imagjinis di un om che al arave… insome, intune zornade cussì biele al rivà a

Veruska

Cidine cidine, suiade tes sôs fuarcis e come un passarin intun çufut di plumis, si è distudade Vera Chmaruk, frute dal vincjesîs, di Kijev, depuartade in timp di guere a Buchenwald, maridade in Gjermanie cul Nino Cilinut dal Cilin, presonîr di guere ancje lui, e po vivude chenti te miserie, a Sante Marie Sclaunic e

1 168 169 170 171 172 189