Pecjâts veniâi
Serafin al puartave i bregons curts cun lis tiracjis. Al jere il codarûl di une crime di birbants, che a torzeonavin pal paîs dome cul fin di fâ dispiets, no jerin seletîfs, dut ur vignive ben. A vevin cjapât di smire la puarte di une cjase, misurât il larc de stesse, cuntun mani di scove
Puars e siôrs
Jo o soi puar. Ma no di simpri, une volte o jeri siôr. Tant siôr. Ma ancje tant malât. E cussì, cuant che inte miôr cliniche specializade, i miôrs miedis mi àn dit che a mi restavin dome pôcs mês di vite, no mi à restât altri cefâ, se no lâ a cirî un puar
Cui isal cumò?
“Cui isal cumò? Vuê no sai ce porco … che àn. Tililin, tililin une altre volte al torne a ciccicâ … Al à tacât bielzà a lis sîs di buinore cun Pieri che mi à domandât la amicizie. Propit lui, che cuant che mi cjate pe strade al fâs di dut par no saludâmi. Parfin
Sierâ la puarte dopo…
A disin che cuant che tu pierdis lis clâfs di cjase bisugne cambiâ la sieridure, ma Mariute, la dì che Berto al jere lât vie, cu la valîs in man, sbatint la puarte e paragonant al Signôr une schirie di bestiis e besteutis, e veve fat une vore, ma une vore di plui. «Siore? Ise
Pucefadias for President
«Dulà vâstu, viandant?» O soi vignût di chestis bandis a cirî la tombe di un pitôr. «E cui saressial?» Si clame Luciano e al à zirât dut il mont prime di tornâ in Patrie. Sâstu dulà che al è sapulît? «Ven che ti fâs viodi…» O stentavi a crodi che la tombe e fos chê.
Amôr nol è brût di verzis
Tiere tante. Lavor tant. Braçs doi sôi. – Cjatiti une femine, une cristiane che ti judi. Ce maniere puedistu atindi a dut di bessôl?! Di cristianis ator and’ jere, ma che i lessin ben a lui…chel al jere un altri discors. – Eh! Une cristiane! Facil di dî. A mi conventaressin braçs! Tiere tante, lavor
Tal jet di Gregorio
La matine che tal jet di Gregorio a vevin cjatade une budiese narançon, e sarès restade sculpide te storie de famee tant che une saete intun morâl. Il pari, sustât de sô foghe di om e paron, che al difint la famee, al veve subit cjolt nuiemancul che un picon, par copâle. La mari
Une cjaminade fin tes “rives”
Une dì, a pene finît di gustâ, o ’nd ai vude la pensade di lâ a fâ un zîr su “las rives” che a son a nort dal paîs di Gjalarian, dulà che tu cjatis i rescj di une ete antighe; si pense de ete dal bronz. Jere une zornade une vore cjalde, ancje se
