Pecjâts veniâi

Serafin al puartave i bregons curts cun lis tiracjis. Al jere il codarûl di une crime di birbants, che a torzeonavin pal paîs dome cul fin di fâ dispiets, no jerin seletîfs, dut ur vignive ben. A vevin cjapât di smire la puarte di une cjase, misurât il larc de stesse, cuntun mani di scove

Puars e siôrs

Jo o soi puar. Ma no di simpri, une volte o jeri siôr. Tant siôr. Ma ancje tant malât. E cussì, cuant che inte miôr cliniche specializade, i miôrs miedis mi àn dit che a mi restavin dome pôcs mês di vite, no mi à restât altri cefâ, se no lâ a cirî un puar

Nassite di une opare mestre

Su la taule in cusine  a son in doi: il nono un tic (ma plui dispès une vore) rompicitis e  la gneçute,  maraveose  creature che e fâs di noaltris nonos ce che i sta ben di fâ… ven a stâi dut! Denant di lui il librut di sudoku e denant di jê un sfuei e

Cui isal cumò?

“Cui isal cumò? Vuê no sai ce porco … che àn. Tililin, tililin une altre volte al torne a ciccicâ … Al à tacât bielzà a lis sîs di buinore  cun Pieri che mi à domandât la amicizie. Propit lui, che cuant che mi cjate pe strade al fâs di dut par no saludâmi. Parfin

Sierâ la puarte dopo…

A disin che cuant che tu pierdis lis clâfs di cjase bisugne cambiâ la sieridure, ma Mariute, la dì che Berto al jere lât vie, cu la valîs in man, sbatint la puarte e paragonant al Signôr une schirie di bestiis e besteutis, e veve fat une vore, ma une vore di plui. «Siore? Ise

Pucefadias for President  

«Dulà vâstu, viandant?» O soi vignût di chestis bandis a cirî la tombe di un pitôr. «E cui saressial?» Si clame Luciano e al à zirât dut il mont prime di tornâ in Patrie. Sâstu dulà che al è sapulît? «Ven che ti fâs viodi…» O stentavi a crodi che la tombe e fos chê.

Amôr nol è brût di verzis

Tiere tante. Lavor tant. Braçs doi sôi. – Cjatiti une femine, une cristiane che ti judi. Ce maniere puedistu atindi a dut di bessôl?! Di cristianis ator and’ jere, ma che i lessin ben a lui…chel al jere un altri discors. – Eh! Une cristiane! Facil di dî. A mi conventaressin braçs! Tiere tante, lavor

Prof. Ciro Nigris

Al  jentrave un mît inte incuiete tierce D al Zanon in chê soreglade matine di Otubar di passe 40 agns fa. La mê compagne di banc, pôc prime, a mi veve cisicât di lui che al jere stât partesan de Division Garibaldi-Osoppo, che intal cercli de culture di Udin al jere une vore impegnât e

Tal jet di Gregorio

  La matine che tal jet di Gregorio a vevin cjatade une budiese narançon, e sarès restade sculpide te storie de famee tant che une saete intun morâl. Il pari, sustât de sô foghe di om e paron, che al difint la famee, al veve subit cjolt nuiemancul che un picon, par copâle. La mari

Une cjaminade fin tes “rives”

Une dì, a pene finît di gustâ, o ’nd ai vude la pensade di lâ a fâ un zîr su “las rives” che a son a nort dal paîs di Gjalarian, dulà che tu cjatis i rescj di une ete antighe; si pense de ete dal bronz. Jere une zornade une vore cjalde, ancje se

1 111 112 113 114 115 189