La cjace

A si jere rivâts al 1962 cun le sô crisi che e stave par puartâ il mont ae ultime vuere de sô storie. Intant che, a Cuba, i americans a jerin aes stretis cui rus, sul Canadà a si pandevin lis incursions dai bombardîrs sovietics. Clark e il so sorestan a seguivin lis operazions in te sale dal comant de Royal Canadian Air Force.
“Par cumò a stan doprânt dome i TU-95 e i M-4, i nestris a rivin a tignîju sot tîr cui CF-100 e i F-86.”
“Nuie bombardîrs super sonics par cumò.”
“Spiete a dîlu, a stan segnânt trê che a tirin vie un pôc masse par jessi la solite robe.”
“A àn mandât i CF-101 ma, di chei trê, un al somee che al tiri vie ancjemò di plui.”
“Sacrabolt, plui di un Vodoo!”
“Bisugne clamâlis!”
I doi a intervegnin inte sale comant, che e jere cetant vivarose. A cuietin ducj e a spieghin che a àn un aparât speciâl. I operadôrs dai radar a vegnin istruîts a vuidâ l’aparât segret, in curt a ricognossin lis proceduris dal sisteme Astra e in tal ambient e cres la fiducie.
Clark si met in contat cu la radio di Julia e Sasha: “Cemût mai che o sês za partidis, e i ordins?”
“Se o stavin a spietâ voaltris… o vês di savê che nus àn mandât doi TU-22 bombardîrs da mach 1,5 e nuie di mancul che un Myasishchev M-50, inmagjinâisi un B-52 che al tire a mach 2”.
Inte sale dal comant ducj a tasin. Un uficjâl al fâs al sorestan di Clark: “Lis dôs russis, o vês dât il nestri miôr aparât a dôs russis?!”
Clark al interven: “A son perfetementri cualificadis e no àn nissune voie di tornâ là che a jerin!”
Dopo al cjôl il microfon: “Julia, Sasha, i TU-22 o rivin a cjapâju, voaltris concentrâisi sul M-50.”
Sasha al sburte indenant la manete e si fâs dongje dal M-50 ma, cuant che i stave sot al si inacuarç di une sdrasse di faliscjis che a vegnin viers di lôr, al scugne fâ une manovre secje.
“Ohu! Ce fastu?”
“Al à un canon in code!”
“Che al sedi rivât a scjampâ?”
“Al à provât ma noaltris o vin plui cuote, e soredut, plui potence, cetante plui potence!”
Cu la potence dai siei Orenda Iroquis il CF-105 al rive a puartâsi sot dal M-50 stânt fûr dal canon di code. I doi avions a son di flanc, alore Sasha al fâs segnâi ai rus di chel altri avion, dopo i indiche di viodi sot “Viers il scompart” al fas a Julia, al incline l’avion e al mostre i trê missii sparrow pronts par jessi tirâts.
I pilots dal bombardîr ju stan cjalânt di brut. Dopo a si metin parsore dal bombardîr, prontis a butâlu jù o a butâ jù i siei missii se a ju ves tirâts.
Ma chê no jere la soluzion: si ancje a vessin tirât jù il bombardîr, i restavin dome doi missii, se a vessin mancjât un bersai a podevin dome lâi intor.
In ogni câs, in chê situazion, butâ jù un bombardîr sovietic al varès fat tacâ la vuere. Bisugnave che il bombardîr al si ritiràs.
A un ciert pont, i sovietics a domandin assistence e l’Arrow al pues compagnâ il bombardîr fûr dal spazi canadês. Ni il CF-105, ni il M-50 a son mai plui stâts doprâts.

di Luche Bagnarol
#1358

1 comments On La cjace

Leave a Reply to Anonim Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît