Tuut…

Tuut…
– Sì, pront.
– Pieri?
– Sì, o soi jo.
– Bundì, jo o ai non Marie
– Marie? Marie cui?
– I ano robade la machine a lui?
– Eh? La machine? Sì, magaricussinò… ma jê cemût fasie a savê? Ise de pulizie? Ce maniere saie jê? O ai a pene fate la denuncje!
– Le ai cjolte jo.
– Ce robe? Ce..
– Sì, la machine, le ai cjolte jo, la sô machine.
– Ma… cemût… ma jê cui ise?
– O soi Marie, jal ai bielzà dit!
– Le aie cjapade sù, cence savê? Ce maniere… Lis clâfs… sì, lis vevio lassadis sù, cence savê, par câs?
– Noo, le ai robade. O soi une lare jo.
– Ma, ma, ma! Ce maniere? Ma jo o clami la pulizie. Ma jo…
– Nol si vergogne lui?
– Ce? Jo, ma…
– Sì, lui nol si vergogne?
– Jo aio di vergognâmi? Jo?
– Sì lui! Lui al à di vergognâsi!
– Di dulà clamie jê?
– Po no saio! Cumò o ven a dîi a lui di dulà ch’o clami!
– Ma mi telefone a cjase, a mi, ma cui ise jê?
– Marie! E trê voltis che jal dîs! Isal dûr di comprendoni o ben…
– Marie e vonde? Marie cemût? A son tantis Marie!
– Juste in pont par chel, po!
– Ma cemût si permetie, ma cui ise, ma ce vuelie, ma cuant…
– Ch’al si vergogni! Lassâ ator une machine in chei stâts… cul stierç rot, che ancjemò un pôc o lavi a finîle cuintri un arbul, e se mi fasevi mâl?
– Ma jê cui ise?
– Marie. E cuatri voltis!
– Ma…robis di mats E ce vuelie vê?
– Che al rispuindi: nol si vergogne?
– Ma ce vergogne! Jo? Jê che si vergogni! Une lare! No si vergogne a fâ la lare? A robâ machinis?!
– Va ben. Se propi i fâs plasê, mi vergogni ancje jo.
– Ah sì? Alore bisugne che …
– Bisugne che o gambii…
– Ah, eco, brave! Deventâ oneste, gambiâ…
– Mi metarai a… robâ barcjis.
– Ma alore! Ce disie? Oneste al vûl dî… Jo le ai paiade cu lis mês faturis, la mê machine…
– Nol à di vê fat grandis faturis, alore!
– Ce robe?
– Un fanalin crevât, frizion che e grate su la tierce, e dal sigûr e consume une vore! Che al si vergogni!
– Che e si vergogni jê! Pront? Pront? Siore, ise lì? Marie? E à tacât! Ma viot ce robis che a àn di tocjâmi!… Ma jo o clami la pulizie!
– Pieri?
– Ah! E je ancjemò lì.
– Che nol stei a fastiliâ, la fature dal mecanic le fâs consegnâ drete a cjase sô!
di Laurin Zuan Nardin
#1053

1 comments On Tuut…

  • Laurin no al è lontan de veretât cu le so conte, sintivi timp fa che un ji veve sparât al lari jentrât in cjase , lu an condanât a lassai le cjase al lari, e cussi Mariute cu le fature dal mecanic. Le conte di Laurin ai voleve par parà ju il paneton di chescju dîs cuntune ridade. Lussian

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît