E jere miserie te cjase e intal timp di frut dal pari di Ranç.
La clâf dal camarin le veve in sachete la none, di podê tignî cont e salvâ des incursions dai fruts chel fregul di robe purcine e il formadi di piore calcolât di durâ par dute la anade.
Cun di plui il pari di Ranç par nature al jere di bocje tant buine e une vore franc tal mangjâ.
Si usave, in chê volte, meti i fruts in cjastîc, di cualchi lôr baronade, cul mandâju a durmî cence cene. E in cjase dal pari di Ranç cualchidun al suspietave che la buine gracie dal frut in famee, e massime a rivuart de none, e vignive dute de pôre di patî fam vie pe gnot in câs di une tâl punizion.
Ma, une sere, che nol jere propit a plomp, il frut al à dit che nol veve fam e al saltave la cene, une robone di spietâsi par fuarce la nêf il mês d’avost, cu la puare none sberlufide e cidine denant di un fat tant fûr dal ordenari che i savoltave ducj i siei conts in mert ae durade de mangjative tal so camarin sierât a clâf.
Ma ogni robe e je tornade a metisi in regule tal doman di matine, cuant che il pari di Ranç al è jevât sù dal jet come gnûf, polsât, vuarît e cuntune fam trascurade, pront a domandâi cun dutis lis buinis manieris ae none di metii in taule di gulizion e, par prionte, la cene de sere prime, in maniere di tornâ al so e no vê credits di sorte pal avignî.
di Ivano Urli
#991
2 comments On Une cene a gulizion
Che puarte di bree segnade dal timp, ch’ el clostri, ch’ el lochet, mi tornin tal cjâf le mê puare none, figure alte serie e decise, cu le clâf di ch’ el lochet peât inte cinturie che a mieze vite ai divideve il vistît, e che cuant o lavi a cjatale e faseve ciulâ lis bartuelis di che puarte par taiâ une fetute di formadi cussi sutile che lis “BERKEL” di vuê a àn di lâ platasi. Simpri biel lei Ivano, che cui soi argoments al rinfrescje ricuarts lontans ai vielis di vuê. Lussian
Mê none mi conte simpri di cuant che sô none i preparave la fete di pan cul zucar… chel zucar che la none, la parone di cjase, e tignive sot clâf… propite come chest formadi.