Judizi

Doi che a pratindin di jentrâ. Vuê al è puest dome par un. No jere facile par S.Pieri! Massime che un dai doi al businave che lui al veve dirit, che cussì e che culà, insome vierzimi subit!
– Sta cuiet, spiete un moment, o vin dute la eternitât, ce presse ise?! Chel altri li, al à la precedenze, i tocje a lui prime di te.
– Chel li? E cui isal chel li?
– Chel li? Al è Lissandri Manzoni.
– Cui?
– Lissandri Manzoni. Chel dai Imprometûts.
– Chel di ce?
– Dai Imprometûts, ce furlan sêstu?
– Mah… sêstu furlan ancje tu?
– O soi ancje furlan! Mai sintût a fevelâ dai Imprometûts? i Promessi Sposi!
– Ah! O ai capît. E alore?
– E alore, al jere un catolicon, ogni fieste a messe, si confessave, dut, po! E ancje a gjespui.
– E jo! No aio fat il muini jo?!
– Il muini? Ma ce âstu non?
– Vigji Scuete.
– Vigji cui?
– Vigji Scuete, no sâstu cui che al è Vigji Scuete? Ce furlan sêstu?
– Scuete o scrude, tu scugnis spietâ. Lui li al à la precedenze. Nol à pecjâts, nancje un, no, nissun!
– Ih, ih, ih, ih!
– Ce âstu di ridi?
– Dami chest libri, chescj imprometûts. Ih, ih… velu cjatât.
– Cjatât ce?
– Il pecjât. Il pecjât par mandâlu jù par là.
– Ouh! O soi jo culì che o decidi dulà che e à di lâ la int.
– Il pecjât i vûl punîlu, no mo?
– Sigûr dal fat! Ma Lissandri nol à pecjâts, nissun, nancje piçul!
– Esistino polpetis vegjetarianis?
– Ce robe? Ma ti funzionie il casselot?
– Esistino o no?
– No, veh!
– Nancje intal Siscent, no mo, no esistevin.
– Sigûr di no.
– E no isal pecjât mangjâ cjâr di vinars?
– Sì che al è pecjât, ma ce jentrie cumò?
– Ce zornade jerie il 7 di novembar dal 1628?
– Martars.
– Lis gnocis di Renzo T. e di Luzie M. a jerin proviodudis di miercus. Par vie che don Abbondio al cjate i brâfs di martars.
– E alore?
– Alore, miercus, nuie gnocis. Joibe e je la zornade dal frari Cristoful che al fâs il so tentatîf cun don Rodrigo. Di bant.
– Sì. E cun chest?
– Stant che il tentatîf dal frari al jere lât in strucje, Agnese ur propon ai doi zovins il matrimoni par sorprese.
– E po ben?
– E Renzo al va a cirî i testemonis. Ju cjate. Toni e Gjervâs. Ur paie di bevi e ur dà apontament pal indoman. Par fâ cheste sorprese dal matrimoni. Par vinars, duncje. Intal vinars, prime di lâ li dal predi, ju invide a cene inte locande.
– E duncje?
– E ce ur daie l’ustîr a chei trê par cene?
– Eh… ur dà… a mangjin polpetis.
– Polpetis di cjâr. Di vinars. Pecjât! E il pecjât i vûl punîlu, no?
– Ma chei lì a son creaturis di fantasie.
– Juste in pont! Il pecjât al è pecjât. Al à di scugnî sei punît. Se no tu puedis punî Renso e chei altris, alore bisugne punî l’autor!
– Ma…
– Alore telefonistu tu o mi dâstu il numar?
– Ce numar?
– Chel dal purgatori, no! Lu mandìn là.

di Laurin Zuan Nardin

3 comments On Judizi

  • Il nestri Laurin nus regale, propite cheste setemane che o sin a fâ il spetacul sui Sants a Glemone, une conte une vore savoride che e fevele nuiemancul di San Pieri. Che po, si sa, a cui che al lavore te puarte dal paradîs a i capitin di ogni… magari di cjatâ in code un innomenât Lissandri… Dute di lei, cheste conte fate cuasi dome di dialics, e buini par scomençâ ben il fin setemane! La conte, cun di plui, e je di chês che a à partecipât al concors Nelso Tracanelli di San Michêl!

  • E si che in chei agns Lenart di Vinci al veve za inventât le machigne cul bilietin contepersones, ma il cjamerâr nol voleve saventi di spindi palanchis a fa cressi il debit public, e cussi Pieri Sant al dovè sbratasale bessol cui ” lei non sa chi sono io”. Lussian

  • Cjatât sul fat Manzoni! Une falope fenomenâl!
    Par vie che, pardabon, cuant che Renso al va a cene cun Toni e Gervâs al è un vinars. E, di vinars, intal ‘600, nissun ostîr al si sares mai permetût polpetis intal menù! I predis i varessin fat sierâ il locâl intal doman di matine.

    Un fal di cjaval!
    Al pues sucedi ancje ai grancj.

    LZN

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît