Il fradi di barbe Toni

Duncje, barbe Toni al veve un fradi che si clamave Gjovanin. Cuant che Gjovanin al è stât clamât a fâ il soldât, lu àn mandât a fâ la vuere in Russie, la ultime vuere, si capìs.
La Russie al è un puest lontan lontan, là che la nêf e dure cuasi dut l’an.
Chel puar frut, cuant che al podeve al scriveve a cjase par fâ savê che al jere vîf, che plui di cussì no si podeve scrivi, par vie da la censure. Si che al à continuât a mandâ cualchi letare e cualchi cartuline par un pôc di timp, e po nuie plui. Sô mari, puarete, se no jere za avonde in pinsîr, si capìs, e à tacât a filzetâ e se prime e preave che al tornàs prest, cumò e preave che al fos vîf.
Barbe Toni al cirive di dâi coragjo cun mil storiis: e che la pueste in timp di vuere no rive simpri, e che e podeve jessi lade pierdude, che là no jerin mighe lis busis des letaris come ca di nô, e vie cussì.
Il timp al passave e di Gjovanin no si rivave a savê nuie di nissune bande.
Une dì a barbe Toni i coventave un pôc di stran di meti te stale, sot da la momò e cussì al cjol sù il zeon e al va sù inte barache. In chê gnot al veve neveât fis fis, e la nêf e jere alte fin tai zenoi.
Al jere dentri che al jemplave il zei che il cjan al à tacât a baiâ. Al va fûr e nol è nissun, si che al torne a fâ il so fat. Il cjan però no si dave pâs a e al continuave a baiâ.
Alore barbe Toni al ven su la puarte da la barache, al tache a spiâ ator e nol è nissun. Po al discocole i voi a viodi la nêf che si sfracaiave e a restavin lis talpadis dai scarpons, une dopo di chê altre, une dopo di chê altre, e vie cussì, che a partivin da la barache e a lavin cuintri il bosc.
In chel cidinôr si sintive dome la nêf a cricâ sot di scarpons che no si viodevin.
Barbe Toni al reste inçussît.
Po dopo i ven come une lûs intal cjâf e al capìs che so fradi Gjovanin al jere muart e che al jere vignût a saludâlu e a fâjal savê.
Cussì come che al podeve, si capìs.

di Silvana Zanella

#886

3 comments On Il fradi di barbe Toni

  • La robe plui biele, in cheste Ostarie, e je cuant che e rive une gnove conte. Ma ancjemò miôr di une gnove conte, al è cuant che e rive une gnove conte di un gnûf contecurtâr! E o stevin juste pensant a cemût che al sarès biel stiçâ lis feminis a scrivi di plui, che cheste setemane nus rive une gnove contecurtare! Cuntune vore di gust o di il bon acet in ostarie e Silvana Zanella, cuntune conte di gale, che e met dongje tenerece e colôrs, e intant che ti fâs sintî il sunôr di un scarpon su la nêf, ti vise anche che i monts a son plui di un, e magari a son dongje, un di chel altri. Grassie Silvana par cheste bielissime prime conte e sperin che e sedi la prime di tantis!

  • Bienvignude in te ostarie ancje de bande mê Silvana.
    Biele la tô conte, cuntun finâl un pôc lancurôs che, dut câs, i fâs meti il cûr in pâs a Giovanin.
    Torne a cjatânus in te ostarie Silvana, la puarte e je simpri vierte.
    Mandi.

  • Silvana prin di dut ti fâs savê il plasê di veti te nestre cjâre ostarie. Le to conte mi à plasût pal fat di che tante veretât che ten intôr, e sul proposit o vuei fati segn di un fat sucedût intal gno paîs simpri su le ultime guere; a un puar frut di chei mai stât fûr dal paîs,sôl cjase, glesie,stale, ort, cjamp, e gjalinâr, ai rive le clamade a lis armis, lu mandin in Russie, ogni tant cualchi cartuline e po dopo nie, podeis dome magjnâ il stât di che mari, par trente agns dopo fin guere e spietave il sio piçul, e par chest e lassave le puarte di cjase simpri vierte, mai mai che al torni e che je no sedi, che puare mari lu à cjatât sì, ma in paradîs. Lussian

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît