La storie di Min

Intun vilaç des bandis di Luxor, intal antîc Egjit, al vîf Min, puar, cence un braç e vedran, e al tire indenant a la buine. Ven a stâi che il Faraon, Ramses II, vênt barufât cuntun Re vicin, e vênti declarât vuere, al à bisugne di ducj i oms dal Egjit, par scombatilu. Al burìs fûr un edit e cussì ducj i oms a scuegnin partî par la vuere, lassant feminis e fruts. Min, jessint mutilât nol va e al sta a cjase.
Passe un an e lis feminis aromai a àn pierdût lis sperancis di tornâ a viodi i lôr oms. “Saran ducj muarts” a pensin, e a son disperadis. La vuere e va pes lungjis e a passin altris doi agns.
Finide la vuere, i oms a tornin a cjase e ce cjatino? Ni vore di frutins e cetantis feminis inmò plenis. Ur ven sù il fum e invelegnâts come liparis, par prin a jemplin di pachis lis feminis e po a van a cirî Min, che nome lui al podeve vê cumbinât chê malefate.
Lu puartin in place par cjastiâlu e intal imprin a volin copâlu, po a si contentin di taiâi l’imprest che al à cussì ben doprât, in lôr assence.
Min, puar, cumò al è plui invalit di prin, ma al è content di istès, par ce che al à vût, nome par lui, un harem che nancje chel dal Faraon al jere cussì ben furnît.
Pe sô vicende Min al passe a la storie e al ven venerât in dut l’Egjit, come il Diu da la fertilitât.
P.S.: Se o vês la ocasion di passâ par Luxor, in Egjit, jentrait tal templi di Karnak e a mieç templi, a man drete, suntun mûr o viodarês la storie di Min. Se po o vês cualchi probleme a lei i jeroglifics, nuie pôre, lis vuidis dal puest par cualchi euro a saran ben contentis di tradusiju par voaltris.
di Pauli Jacuz
#570

5 comments On La storie di Min

  • Cussì a imparin a lâ fâ vueris ator pal mont!
    p.s. la vuide dal me grop – ducj talians – a lu clamave Min…chia, e a no si pues dai tuart. Bepi

  • Poben po Pauli,jo ai cognossut un cuntune maree di fiolance,e al lave ator pal mont no par fa vuere ma par meti dongje il pagnut a dute che sdrume,tal fratimp ai dave in mans al copari a da un voli su di lor,in cuant che lui al vignive dongje sol a pasche e nadal(nuf mes) e ogni volte si cjatave cunt'un di plui,un nadal al cjate la femine cun doi mes di ritart al part.Al cirive il copari di fai capi che cul timp dut al cres e intarde,ma cence promovilu in convinsion. Lussian

  • Bepi, ancje a nô la vuide nus veve spiegât che il tiermin Minchia, une vore doprât dai Sicilians, che le Afriche le an dongje, al varès di vê chê origjine.
    Mandi

  • Il lei nus puarte par lûcs mai viodûts, par trois mai tibiâts..di piçule ancje la cjarte che e involuçave lis saradelis e jere buine par la me fam di lei! Grassie Pauli par vêmi compagnade fintremai in Egjit ancje a sbacanâ..parçè che la culture e je une vore impuartante inte vite! Barbara

  • Pauli se ti ispirin une conte ancje lis piramidis tu sês un gjeni. A proposit di Min a nd jere plui di cualchidun tai nestris pais inte prime vuere mondiâl, cuant che i nestris soldâts e jerin in vuere a combati, muarts o fats presonîrs. Biele conte.
    Nello Malisano

Leave a Reply to Anonimo Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît