Al sucêt ancje tai nestris paîs

Ogni dì, Guido, a pene che il soreli cu li sôs primis lûs al jentrave jenfri lis sfresis dal barcon, come un çupet al saltave fûr dal so jet. Lu clamave il lavôr, o miôr i lavôrs. Guido al jere cussì tant costant tai siei impegns che lu clamavin Stachanov: cul stes non di chel operari tant preseât, che pe sô dedizion al lavôr al veve onorât, no dome chei che a lavorin ma ancje i ideâi di chê bandiere rosse che lui al veve imbraçât, convint che chê e fos la vere bandiere dal lavôr.
Ma Guido cun chel Stachanov, soredut tal spirt, nol veve nuie di podê someâi. Nancje tal pêl, ancje se, come che a contin, a vevin i cjavei dal stes colôr: neris.
Si presentave tal ufici dal dazi, indulà che di une vore di timp al faseve servizi, cuant che al podeve, magari a misdì. Ma se si jevave cussì tant a buinore, ce fasevial, ‘là si pierdevial, indulà levial in chês oris chel cristian?
Si jere cjatât un altri cefâ, a dâ une man tal studi di un avocat. Tant, indulà che al varès vût di presentâsi a buinore ogni dì, no lu controlave nissun. Guido, cussì, impiegât in dôs bandis al cuistave bêçs a paladis.
Pecjât che une di chês pocjis voltis che al veve fat il so dovê, rivant a buinore li che al varès vût di presentâsi ogni dì, a pene rivât, al veve firmât un verbâl cuintri un cristian che nol veve paiade la tasse par vê copât il purcit.
Puar Guido, nol saveve cui che al jere chel om che al veve multât. Nol podeve savê che al jere un di chei che cuant che a son in servizi, sul braç, e puartin la flame: un financiot e che pe fote de multe cjapade di sigûr si sarès svindicât.
E lis robis a son ladis propit cussì. No jerin passâts nancje trê dîs, che a Guido chel financiot i veve metût lis manetis. E al veve vût propit reson. Guido al robave al Stât che i deve il lavôr, e a la int che paiave lis tassis ancje par lui.
E a chel tant preseât avocat ce i jerial sucedût, ce pene i vevino dât? Se Guido al robave come lari, lui nol jere di mancul. Ma a Guido lu paiave a neri. E par lui nol veve fastidis di vierzi il tacuin par lis spesis des tassis e chês de pension.
Dome une multe, i vevin dât, no si podevin di plui e al jere un om masse potent. Nol jere dome avocat, al scugnive ancje fâ il sindic e nol sarès lât tant timp a di lunc che lu varessin clamât ancje Onorevul.
Ma Diu al è grant, cuant che al vûl nol perdone nissun…
Puar avocat! Oltri il lavôr, che restât di bessôl di un scûr a chel altri al scugnive frontâ, di gnot il torment de cussience no lu lassave durmî. Jerial dome chel il cjastì? Forsit ancje Diu al veve vût un fregul di pôre di lui.
di Nello Malisano
#533

5 comments On Al sucêt ancje tai nestris paîs

  • Nelo ,la dedizion sul lavor (chel fat di rive ju) ae simpri stade arme prioritarie par cualchidun,ciale chel stankanovist che bensi cjapat di une spaventose ernie infrainguinal al va a vore istess, regalant ai parons il timp che varess pierdut a cjalça i bregons.Lussian

  • Pense Nelo, che ca vie par no pierdi timp, a van a timbrâ in mudantis. Stachanov al è un cojon dongje. Bepi

  • Otime Nello! tu as tocjaat un tast atual.Trope int che lì a continuara'chiste menade??Sperin che la to conte a siervi a tanç e che podinon voltolasi intal liet…

  • Nissun eroe ma dut un marum dulà che i difiets di un si volarès zirâju in cualitâts se lis cualitâts di chei altris a deventaresin difiets…Ma no si rive adore parce chi sin in plen Friûl e no in Americhe. Se il finançot e l'avocat a fossin forescj si podarès tignî pal furlan ma se a son ducj furlans no podin tignî che pal autôr:-)
    Jaio

  • Nelo, cuntune vore di ritart o ai let la to conte (miôr tart …), biele e atuâl. E je un spieli dai nestris timps. Il brut al è che cheste int no à pôre di nuie. No si spiegarès che cun ducj i "furbetti del cartellino" che a bechin, il vizi nol cali.
    Forsit a son sigûrs che cualchidun i pare il cûl, che ju fâs continuâ. Bisugnarès fâ come in Romanie ai timps di Ceausescu; cuant che a becavin un a robâ al stât, al jere condanât a muart.
    Ma i nestris sorestants no fasaressin mai une leç cuintri chei che a votin par lôr.
    Puare Italie.
    Mandi

Leave a Reply to Pauli Jacus Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît