Chê robe

– Che e scusi, isal chi che si compre chê robe?
– Ce robe?
– Chê robe che si sint … a Nadâl.
– Chê di cuant che tu sês frute?
– Juste, propit chê di cuant che tu sês frute.
– Chê robe che fûr al è scûr, tor di te a son mil lûs, e che tu tu cjaminis pe strade cul fum che ti salte fûr de bocje?
– Chê robe li.
– … e chê che ti tegnin par man, tu respiris un fregul di fieste, e buine sere siôr Fredo, buine sere siore Anute, cemût vadie, al è Nadâl, voaltris ce fasêso, nô o stin cjase, in famee, a fâ fieste, e par un pôc il to mont al è dut li?
– Sì po, chê robe che par un pôc il gno mont al è dut li.
– I vadie ben ancje un pôc di frêt, di chel che al beche tal cuel?
– Ancje il frêt.
– E la spiete? I vadie un pôcje di spiete?
– Se no beche e va ben ancje la spiete.
– La spiete e beche. A voltis e beche fuart. Puedie lâ ben?
– No sai… che e fasi jê… se po o soi contente, alore sì, che me dedi.
– La spiete le din simpri cul pôc sium. E cui pinsîrs di frute, chei che a somein grancj ancje se a son piçui piçui.
– Bon pal pôc sium e pai pinsîrs. Cumò o soi grande. Ce puedino fâ i pinsîrs piçui piçui?
– Ju involùcijo ?
– Nol covente.
– Ve ca. Che ju tegni ben e cun rivuart.
– Sigûr. Cetant aio di dâi?
– Un pinsîr.
– Un pinsîr? Ce pinsîr?
– Usgnot, tal pôc sium, un pinsîr piçul piçul.
– Il plui piçul?
– Il prin di ducj i pinsîrs.
– E cuâl?
– Il pinsîr “Duâr e sta contente”
– Va ben, o provarai.
di Mariute
#516

6 comments On Chê robe

  • Mi soi scjadidis lis mans i pits e il cûr. Mariure met su un altri len che mi senti ancje jo. Graciis e bon Nadâl

  • Mariute, a tu âs scrit une poesie in prose…la plui biele conte di Nadâl.. Bepi

  • Graciis Mariute par fânus capî cun la tô conte, ce tant biel che al è sintî dentri ni nô la magjiche atmosfere nadaline, ancje par chei che o vivìn oltran la Piçule Patrie. Par fortune “Lis lidrîs no dome nus nudrissin ma ancje nus sostegnin”.
    Maman

  • Tu mi as fat riviodi ches cartulinis di augurs, che corevin nocentes i agns cuarante prin e poc dopo,che cjasute sepulide da nef tal bosc, cul balcon cal lassave viodi, une lus cjalde,un camin cal fumave, e dut al poiave chel calor jenfri il cur.Biele conte cun tant sintiment uman intor. Lussian

  • Al è stât par me un Nadâl speciâl e cumò che mi soi cjatade a lei i vuestris coments te Ostarie la sensazion di gjolde si è parfin amplificade. Graziis e auguris di tante serenitât par l'an cu ven a ducj!
    Mariute

  • Grasie, grasie, grasie, mi par di sedi tornade tai ains di quant che o eri picjule…mi par di viodi neveà e duç indaffaras e tal stes timp calms….a gjoldi chel moment dal Nadal.
    Rosanna

Leave a Reply to Anonimo Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît