Une cjoche pardabon

“Fora De Gasperi che se un mascalzon, il ga vendù l’Italia per un sol boton.” Cussì Lulo si jere metût a cjantâ, intant che a spietavin sentâts sul taulin tal mieç de ostarie, Trade, che al veve scugnût alçâsi di corse par un di chei ordins che us dâ la nature e che cuant che a rivin, ducj, e scugnìn ubidì,
“Lulo finissile cun chê vosate, che cun tant che vuê al à bevût, se tu lu sveis, al torne a fâ il demoni. Lasse stâ il cjan cuant che al duar”.
Dopo il brût che la Colombe i veve servît, Bepo, par fortune, si jere cuietât. Il brût, e chel fregul di cidinôr che al jere jenfri chel lûc de ostarie, tirât sù a pueste par cui che cuiet al voleve sentâsi e magari meti alc sot des gramulis par no bevi a stomi vueit, i vevin fat cjapâ un sium cussì cjalcjât che il puar Bepo, a viodilu, al someave un muart.
Intant, cun dut che al jere passât dibot mieze ore che Trade al jere corût vie tal curtîl, indulà che Tilio e la Colombe, la sô femine, a vevin fat tirâ sù il necessari dongje dal ledanâr e dal cjôt dal purcit, nol comparive.
Par chest e pal fat che la Colombe i ves dât l’ordin di no cjantâ il Lulo si jere tant ingnervosît che par sfogâsi si jere metût a fevelâ di bessôl:
“Par fâ chê pocje, curte o lungje che sedi… baste un moment… E ancje se si trate di chê lungje… nol covente fevelâ tant… tant si sin si capîts… e si piert un fregul di timp in plui, no si pues jessi luncs come il passio…”. Lulo al veve pierdude la pazience, e dopo une rie di blestemis cjalant tai voi, Primo, al à zontât:
“ Primo, mi somee che Trade al è to copari, e se je cussì no sai ce che tu spietis di lâ a viodi di lui…”
Sintudis chês peraulis, e capît che Lulo nol veve ducj i tuarts, Primo, no al podût che dai reson.Vere,Trade, al jere sparît come se la gnot là di fûr lu ves glotût: no si podeve no lâ a viodi di lui.
Cun di plui al jere tart, la cjampane e veve za dât il bot des dîs e mieze. Chê domenie la vevin fate pardabon lungje. Cence lâ a gustâ, si jerin sentâts a bati carton a pene jessûts fûr di Messe Grande.
E jere propit ore par ducj, di tornâ a cjase. Dopo che a briscule al veve vint Trade e Primo e a scove chei altris doi, Lulo e Selin, a vevin di fâ dome la biele a tressiet, cussì chei i doi che a pierdevin, a varessin paiât i ultins doi tais che ognidun al veve bevût. E amîs come prime.
Intant, di Trade , nissun al saveve nuie, ancje se puaret, par lâ a spandi un pocje di aghe, rivât dongje dal ledan si jere inçopedât e colât dentri te buse de urine.
Pe pôre, puaret, e pe bote tal cjâf che colant al veve cjapât, cun di plui no dome nol rivave a saltâ fûr di bessôl di chê buse, ma vênt pierdude ancje la vôs, nol podeve clamâ nissun che al vignis a dâi une man.
“Trade, Trade la dal por… D… sêstu finît?” cussì al berghelave Primo a pene lât fûr tal curtîl… -“Sêstu muart?”
E intant che lui al berghelave, al sintive, no tant lontan, come se al piulâts un poleçut. E invezit al jere propit Trade che si tignive cu la man sul muret de buse de urine par no lâ sot dal dut dentri chê velme.
Spaurît tant che al jere tal viodilu cussì cumbinât, Primo e ancje par pôre di sporcjâsi il vistît, nol saveve di ce bande cjapâlu. Cussì no i restave che metisi a sberlâ, sperant che cualchidun al vignìs a dâi un man.
Par intant lu veve cjapât pe golarine, almancul di podê judâlu a stâ a gale come la mierde. Puaret, Trade, nol rivave plui a tignîsi sù di bessôl. Infin, rivât ancje Selin, un pe golarine e chel altri pal golet de gjachete lu vevin tirât fûr.
Puar disgraciât, par tant che al jere sporc, la sô muse e someave che dal music dal purcit cuant che al sgarfe tal pastiel dal ledan. Par fortune, dut al è finît ben, Trade nol veve intor nancje une sgrifade: dome mierde. Ma lu stes, nissun probleme. Tant, fûr su la strade dal borc al jere lusôr di lune e Tilio al veve za tacade la gome, bastave dome vierzi la aghe e resentâlu un pôc. Daspò la Colombe, di sigûr, cu la scove i varès scovetât vie dute la mierde che al veve intor.
di Nello Malisano
#491

9 comments On Une cjoche pardabon

  • Nelo, mi si impie un ricuart lontan,cuant i necessaris di une volte e jerin tirats su tal cjanton dal ledanar a cianussis di mangjedure,e cuant no esistevin i "cento metri di leggerezza" sostituits dai scartozs e dai çuncui che lis gjambis vevin intor. Lussian

  • Situazions che al dì di vuê a saressin di fantasience, ma che a àn fat part di chel mont di îr. Ricuardâlis nol fâs dam.
    Mandi Nello

  • Lussian, i scartòs des panolis de blave a levin miôr dai tocs di cjarte patinade…. Bepi

  • A je vere Bepi,e po dopo a jerin, cemut ca si dis vue, BIOLOGICI. Dongje dal necessari si usave ancje planta une plante di figar cu lis fueis dapruf de balconete, a puartade di man, dimut dopra lis fueis da bande dal sgrass o de bande lisse a secont de evacuasion corporal.Mandi Bepi a ti e a Nelo ca nus conte simpri une mior. Lussian

  • Lussian, gracie. I tiei preseament mi oblein a scrivi un'altre conte. Se ducj chei c'a lein a fossin come te che non tu mancjis mai di fâ i compliments a dutis lis contis, contecurte, deventarès plui bile di chê c'a je za.
    Nello Malisano

  • Galliano, gracie ancje a ti. Vere la conte al è un fat vêr, sucedût che jo o jeri ancjemò frut: tancj agns indaûr. E o ringracii che fuarce che ogni tant e ripuarte tal me cerviel chescj ricuarts.
    Nello Malisano

  • Bepi graciis ancje a ti, lu stes se se come distance, tu sês plui dongje di Lussian e Galliano. Cui scartòs, tu scrivis, che al lave miôr. Ma sacrament cuant che si rompevin….
    Nello Malisabo

  • Nelo, e ierin incidents ch'a podevin capitâ ancje cu lis fueis dal figâr, come ch'al ricuarde Lussian… Bepi

  • No puess fa di mancul di poia cheste poesiole su la conte di nelo. CESSOS DI UNE VOLTE. L'ambient jere bass e poc areat, e dal flat di plui cui vignive incensat / la toelett le clamavin cul numar di 100,e intune buse cu la vasche si poiave l'escrement / il daur in chest cesso lu netavin cul det,che a sio volte vignive mondat de paret_su parets là che il mur jere plui sliss,cul det e le miarde fasevin dai scrits / cussi chel che dopo al lave a caga, il giornal pe leture al podeve cjala / ducj a si sa che il progress al è aumentat, tant che çuncul e scartòs il puest dal det an cjapat / e ce sagre e ce gjonde tal gabinet, tu podevis poiale che il det jere net / l'uniche robe ca je lade mal, al'è stat che sul mur no si leieve il giornal. Lussian

Leave a Reply to Anonimo Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît