in paradîs

 

Herbert James Draper (1863-1920) Flying Fish – 1910 (Exocoetus volitans) [colezion privade]

lade…

 

cualchi an
indaûr o soi lât tês Seicell [1] par lavôr. stant el clime e tacavin biel prest a
buinore, fin dîs, e tal dopomisdì tor des cuatri fin ore di cene: e spes ancje
dopo. ma ogni fin setemane a pes tal ocean. par me o vevi une gip, di
chês dutes viertes, cul veri denant tirât sù cuant che al plûf. e  ancje il sofêr: un mulat voe di ridi.
tal interval, jo om di mont, mi fasevi puartâ su le
piche plui alte [2] a saceâmi di flât
su chê siele a mil metris. o cjalavi jù in bas dut chel mostri di mâr, cui
sgrisui pe schene: siet mil mies di une bande e trê mil di che altre.
e jo li, sentât su chel sbit di isulute.
dopo cualchi biel dì, cognossintmi di plui, lui mi dîs «
o soi stuf di lâ fin là sù. no podìno
cambiâ? ti meni intun puest plen di incjant ! »
e al cjape dibot le strade de cueste che cuasi e fâs dut
el zîr di Mahè [3] : fra goles
salvadies, volts inspietâts, anses di tiere e teles di cîl. di restâ cence flât!
po le strade e finìs. si fermìn ancje nô, denant di un gloriet scrufuiât tor
des palmes.
mi sint dut content, di un lizêr mai provât. se ‘l
paradîs al è un puest, nol pues sei che cussì. mancjaressin i agnui …
cuntun struc inte tace mi invii intal scûr de foreste, atrat
da un lusôr là jù insomp a cent metris, scjafoiât sot dai brancs. dopo cualchi
biel pas o scuen intardâmi fin che i voi no si justin pe stralûs che mi incee. o
induvini une splaze. o viôt ondes lungjes che e rivin fin li: e figotin le
tiere, le bussin sui lavris de sô piçule rade.
e po mularie. mularie intun grop, che zuie intal mâr
come simpri i fruts di ogni bande di mont.
si sclipin cu l’aghe, si corin daûr, e colin, si alcin,
si tocjin e ridin, e vuichin di gjonde cun muse in sorprese. o voi plui
indevant cjapât ancje jo dal businâ che mi sburte le brise, a bugades: saran
‘ne dozene, fruts e frutes intune. e varan tredis agns. cutuardis, no sai.
salacor, cuindis. o voi cul lôr zuc.
o cjali chês mans fûr e dentri da l’aghe. cjamesutes
svoladies, bregonuts mai intivâts. si lumin, si tocjin, si tufin, si cjapin e
scjampin e ridin e zornin e cricin, s’imbracin, si molin, si sburtin. e jo li
come un stupit.
belece salvadie, inmò cree. primitive. pagane. sublime.
un incjant mai viodût intun sôl colp di voli …
(e continue …)

[1] Seychells, in talian Seicelle
[2] Morne Seychellois
[3] le isule plui grande, cun capitâl Victoria

cualchi an indaûr o soi lât tês Seicell [1] par lavôr. stant el clime e tacavin biel prest a buinore,
fin dîs, e tal dopomisdì tor des cuatri fin ore di cene: e spes ancje dopo. ma ogni fin setemane
a pes tal ocean. par me o vevi une gip, di chês dutes viertes, cul veri denant tirât sù cuant che al plûf.
e ancje il sofêr:
un mulat voe di ridi.

tal interval, jo om di mont, mi fasevi puartâ su le piche plui alte [2] a saceâmi di flât su chê siele a mil metris. o cjalavi jù in bas dut chel mostri di mâr, cui sgrisui pe schene: siet mil mies di une bande
e trê mil di chê altre. e jo li, sentât
su chel sbit di isulute.

dopo cualchi biel dì, cognossintmi di plui, lui mi dîs «o soi stuf di lâ fin là sù.
no podìno cambiâ? ti meni intun puest plen di incjant!» e al cjape dibot le strade de cueste
che cuasi e fâs dut el zîr di Mahè [3] : fra goles salvadies, volts inspietâts, anses di tiere
e teles di cîl. di restâ cence flât! po le strade e finìs. si fermìn ancje nô, denant di un gloriet
scrufuiât tor des palmes. mi sint dut content, di un lizêr mai provât.
se ‘l paradîs al è un puest, nol pues sei che cussì.
mancjaressin i agnui…

cuntun struc inte tace mi invii intal scûr de foreste, atrat da un lusôr là jù insomp
a cent metris, scjafoiât sot dai brancs. dopo cualchi biel pas o scuen intardâmi
fin che i voi no si justin pe stralûs che mi incee. o induvini une splaze. o viôt ondes lungjes
che e rivin fin li: e figotin le tiere, le bussin sui lavris de sô piçule rade.
e po mularie. mularie intun grop, che zuie intal mâr come simpri i fruts
di ogni bande di mont

si sclipin cu l’aghe, si corin daûr, e colin, si alcin, si tocjin e ridin, e vuichin di gjonde
cun muse in sorprese. o voi plui indevant cjapât ancje jo dal businâ che mi sburte le brise,
a bugades: saran ‘ne dozene, fruts e frutes intune. e varan tredis agns. cutuardis, no sai.
salacor, cuindis. o voi cul lôr zuc. o cjali chês mans fûr e dentri da l’aghe.
cjamesutes svoladies, bregonuts mai intivâts. si lumin, si tocjin, si tufin,
si cjapin e scjampin e ridin e zornin e cricin, s’imbracin, si molin, si sburtin.
e jo li come un stupit.

belece salvadie, inmò cree. primitive. pagane. sublime. un incjant mai viodût
intun sôl colp di voli…

(continue…)

di el fari
#215
[1] Seychells, in talian Seicelle
[2]Morne Seychellois
[3] le isule plui grande, cun capitâl Victoria

7 comments On in paradîs

  • Par un che l'incjant lu puarte dentri le so anime, se l'ocasion di viodi la belece si presente dispess, scugne vè il voli come il so, cjar Fari.
    Mandi

  • gracie Frank
    simpri pront e atent

    ancje jo o ai let alc di te. e mi plâs.
    si ben che di solit, come che tu sâs, o lei poesie …

    [o vevi capît che culì in Ostarie, letôrs e scritôrs si dessin dal tu: se po jo ti somei cussì vecjo, ti tocjarà ancje dâmi dal vô]

    mandi

    el fari

    °°°°

  • Masse brâv! Su,continue…

  • Sior Fari, no sai ce… ma cemut si disial (bielis lis besteutis)… dassi dal tu dassi dal vò, in quatri quatri votos cence prime stabilì se il nono o soi jo e lui il pari.
    Duncje, fasinle strete, sal mi contate (i baste poc pa cjatà la direzion) o contarin insieme e… cal mi stedi ben.

  • Biel cheste descrizion paradisiache juste cumò che alà, seont le cronache, al é dut un diauleri:-)

  • Anin ducj a bevi un tai, magari inte ostarie di Contecurte, o parcè no, a Basilian li di Alme. Si contarin di poesie, di musiche…., lis nestris sperancis. Frank al fasarà di mestri. Brâf al fari, a Jaio furlanâr, a Frank…, al vuestri contâ/si, a lis vuestris poesiis.
    Nelo di feagne

  • Agnui, no 'nd è, ma le musiche che jo sint, biel che o voi indenant fra mieç chel biel incjant
    che al jes, peraule dopo peraule a planc a planc o soi cun te, ta chel paradîs,

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît