Il falcuç

 

Une dì o jeri tal curtîl dal Bar Roma, li dal cjamp des balis sociâl e o cjalavi i pes che un mio barbe al veve mitût intal laip salvantju de Ledre secje. I parons dal ambient, Pauli e Grivôr, i vevin dât licence al barbe di doprâ il laip ma lis trotis a sparivin, dì dopo dì, partadis vie dai bevons che a levin a pissâ tal cabôt dongje dal laip. A ‘nd jerin restadis un cuatri e jo o fasevi di vuardian cuant che… dal bar al rive, porconant, Carlon cun in man un falcuç e ta chê altre lis fuarpis di cuinçâ. Al veve cjapât la besteute te rêt de bressane e al berghelave fasint il spandon: “Cumò ti insegni jo a vignî a partâmi vie i uciei… ti tai lis çatis!”
Daûr di lui a jerin Pauli e Grivôr che a cirivin di fermâ chel mat… “Milio, fermilu, fermilu!” mi disevin i doi fradis e jo, cjalant di brut Carlon, i ai dât une cridade: chel, in trê cuintri un, al à molât la besteute e le à scaraventade par tiere.
Alore jo o ai cjapât in man l’uciel; lu ai cjalât… al jere un bielissin esemplâr di falcuç colombâr, ‘falco smeriglio’ par talian. Al veve un fregul di sanc tal bec. O sintivi il cûr de bestie, il so calôr, la sô pôre. Lui ai tirât par aiar e chel al è svolât viers la libertât.O soi tornât chê altre dì li dal cjamp di balis. La Austin di Pauli e Grivôr, vecje e rusine, le àn puartade vie dopincà: i doi ustîrs a son muarts dopo agns di strapaçs e bataiis cui bevons… une volte dai bintarats i vevin parfin ribaltât il bar… e jere vignude fûr une grande barufe cun cualchi voli neri…
E ancje Carlon al è muart, di infart, dopo vê mangjât un murel di luianie a sagre. Cuant che o rivi tai paragjos mi ven ancjemò iniment l’episodi dal falcuç. Cumò, li dal cjamp di balis, a bivachin dai zovins cui bregons bas e sglonfs, come se a vessin cagât intor; a àn il cjapiel cul frontin e anei e cjadenis di aur ator dal cuel, rucjins e sgribiçots sui braçs… no sai ce int che e je…

O viôt dome che si saludin batint pugn cuintri pugn, come i neris merecans dal ghetto. Ma par chei al jere un ricognossisi unîts te sotanance e cuintri la tristerie dai blancs. Chescj ca, invezit… sâstu tu, se a son sclâfs o mancul e di cui… Ce vûstu, di Carlons, ancje se plui cidins, ’nt reste simpri cualchidun…
di Milio dai cjans
#446

4 comments On Il falcuç

  • Milio, 'nde une vore di Carlons vuê plui triscj di îr. A chei timps là e jere la vuere pe magnocule ancje cuintri lis bestiis ch'a ti robavin il mangjâ di sot i dincj; falcuçs, lôfs, bolps, e fintremai cjans e gjats e jerin nemiis par contindisi il pôc di mangjâ ch'a si cjatave dulintor. Chei cui bregons bas al dî di vuê a son i vêrs massepassûts come ch'al dîs Nelo, ch'a si contindin droghis e smartphones, forsit par colpe nestre. Bepi

  • Ma su chel o sin sigûrs, ve po, i triscj a son simpri stats, ma ogni tant la vuere e je une anche una scuse, come che cumò tancj a cirin. par il resti, me nevôt al à braghessis che tocjin par tiere e smartphone che al dopre in milante manieris, ma no par chel o crôt che al sedi un massepassût (inmò mancul drogât, che par chel i coventin bes), anzit, a mi mi pâr un bon frut, ma bon, si sa, il biel e il brut al è in ogni ete

    milio

  • Milio, plui che di vuere o fevelavi di miserie che a chei timps là 'ndere une vore plui di vuê, di chel o soi sigûr par vele provade. Bepi

  • le vin provade in tancj, e ancje cumò, pûr trop, soredut cuant che la pension o il mês no tu cumbinis adore di meti alc sot dai dincj par dut il mês, ma une cierte violence imbastide a gratis no faseve part de miserie, pur trop, ni cumò ni chê volte. . A chest mi riferivi. la miserie ti fas meti la bestie in padiele, no fâle a tocs par viodili murî a planc. L'om, ogni tant, al à dentri alc di trist, che si sbroche fûr cuntune scuse. Cjale cumò i animaliscj, o int cussì… al baste une scuse e vie, a sbrocâsi. l'om, o ai pore, in chest nol è gambiât masse :/

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît