Ah, ce figade. Mi à fat tornât iniment gno nono, che di piçul al cirive di convincimi che al saveve…
CC24Març#31 – La cjamare 106

A jerin chei che a vignivin nome a fâ i bagns terapeutics e a restavin un pâr di setemanis. A disevin che lis aghis a fasevin vuarî lis malatiis de piel. Ancjemò cumò al è cussì.
“Marchiquita” – Piçul Mâr – al è il plui grant spieli di aghe salade dal Sudameriche. Par decadis, a jerin plui di vincj hotel te lagune, ma il plui grant e il plui misteriôs al è simpri stât il “Grant Hotel Viena”, vuê cuasi sbandonât.
Un grup di vicins lu cjape pe man par fâi cognossi la sô storie, che tant che un vêr Vâs di Pandore e je buine di sfrancjâ i mil diaui nome cui ricuarts. Si dîs che al sedi un spirt che si viôt te cjamare numar 106.
Tal 1938, a pene finît, al jere un albierc cun trê mûts di lozament: une part economiche par chei che no podevin paiâ masse, une altre di fasse medie, cun cjamaris e bagns individuâi, e une fasse plui alte cu lis cjamaris, lis vascjis di aghe salade, e aiar condizionât.
L’hotel al à lavorât fin te Seconde Vuere, e in chel moment al à vût un periodi di lusôr, cuant che a jerin no pôcs i todescs che a scjampavin in Argjentine.
Il prin paron, Max Pahlke, al veve comprât il teren e lu veve tirât sù cuntun grum di servizis e ostentazions. Al veve chê malatie de piel clamade “psoriasi” e lis carateristichis des aghis de lagune a mioravin la sô cundizion.
Pahlke al jere tornât in Europe, biel lassant un gjestôr, Martin Krieger, veteran todesc. Un event stramp lu veve vût tant che protagonist, ancjemò cumò si ricuarde te vile.
Par trê dîs di novembar dal 1947, ducj i dipendents a son stâts invidâts a no vignî a vore. Si conte che une camarele di non Helke, che no saveve nuie, e fos vignude tal hotel ta chês zornadis. Vie cui agns, si contave che Krieger le veve fate platâ. Ma jê e à viodût une sene di no smenteâsi: a son vignudis trê machinis neris uficiâls, di une e jere smontade la sacume inconfondibile dal president Peron; di chê altre, un om plui piçul cun mostacjis curtis. A àn fat une riunion di sù par jù une ore e mieze.
Di chel dì, Krieger nol si jere mai cuietât.
E al jere muart tal 1948, di un colp, te cjamare numar 106.
di Eduart Baschera
#1598
2 comments
Lasse une rispueste Cancele rispueste
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Scrivinus a contecurte[at]gmail.com
Jentre te Liste di Contecurte
Ultins coments
Ce biel rivâ in pocjis riis a gafâ la semplicitât di un marilamp e di une vite interie. Biele. R.
bielissime!
A son passâts pe Ostarie
Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini cjadenedicontecurte Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Nene Furlane Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto





Berdeis di guere che no lassin mai pâs. Lussian