Uce e sfilìe

Vûstu meti un contadin furlan?
Herr Franz nol jere trist, no, al jere nassût inte tiere ancje lui, un platut di mignestre, cualchi craut e cualchi cartufule a rivavin fin sot dai dincj di chel presonîr talian che al si cjatave in cjase. I lu vevin mandât par fâi i lavôrs plui grues intai cjamps, cussì a tiravin fûr un util dai presonîrs, cence mantignîju di bant. E il zovin talian, al lavorave, sì, lui, ma cul fren tirât, plancut. Mancje mai che nol vedi vût di judâ i naziscj cence savê.
Al jere presonîr in Gjermanie, aromai di cualchi mês. Prime intun cjamp di trasferiment, po dopo intun cjamp di presonie vêr e po, dal moment che nol jere pericolôs pes sortis gloriosis dal Reich (di scjampâ nancje impensâsi) e che al jere contadin, lu vevin mandât li, li di herr Franz (che cuissà se al si clamave propit cussì e cuissà se al jere just clamâlu herr), contadin ancje lui e che al veve doi o trê fîs in vuere e che di bessôl nol rivave a atindi ae sô tiere e la tiere e jere impuartante pal tierç Reich, chel si lu sa, che i sigurave il pagnut ae trupe che e veve di scugnî vinci la vuere.
E jere la stagjon di seâ i cjamps di fen. Cu la falç a man, si capìs. Franz al seave lent, ma il zovin talian al seave ancjemò plui lent, nol varà mighe di rompisi la schene pai todescs, ve!
Ma herr Franz nol jere content di chê sô ande. A mots i fâs capî che al à di lâ plui svelt. Ma, a mots, lui i ribat che e je colpe de falç che no je uçade ben. Velis lis batadoriis, ucitile tu! E velu lui sentât a gjambis largjis a bati cun maestrie il martielut sul falçut. Un par di cjarecis cu la côt e vele perfete cumò, uçade e sfiliade.
Alore cumò si see, ma tu, talian, devant, cussì ti ten ben jo di voli!
Vûstu meti un contadin furlan di 25 agns!
Chê buinore al veve cjatâts (cjatâts?) doi biei ûfs di ocje e, cun di plui, al veve, platade intune sachete, une cartuline. ‘Tanti salutti e bacci che sono tua molie’.
E bacci al sa dome lui ce che al vûl dî. Scrivimi saluti, ma se tu scrivis ancje bacci, alore al volarà dî che…
E, biel che il cerfoi e il reghet si sometin al moviment precîs e solen de falç, velu lui che al ripasse i conts che i balinin intal zurio. Alore: uce e sfilìe un mês, i varà ben coventât un mês a la sô Rosute (che cuissà se si clamave cussì!) par sedi sigure, un altri, uce e sfilìe, par che mi rivi la cartuline, e trops dîs sono che le ai vude? Alore…in dut… insome… dongje Nadâl… uce e sfilìe.
E varà ben di finî cheste porche di une sfonderade di putane di vuere, maladet cui che le à inventade!!! E finirà prime dal frêt, no? Par Nadâl di sedi a cjase… ca di sîs mês e duncje…
Cence savê, a fuarce di contâ mês e setemanis, al è rivât seant in somp dal cjamp. Dome cumò al si vise che nol è a seâ inte braide di famee, ma su pes Gjermaniis. Al si volte in daûr a cjalâ. Herr Franz al trapee dut sfladât e ros tant che un pevaron ros, poc plui in sù dal mieç dal cjamp. E al cjale di stos, invidiôs, chel sacravolt di un talian, là sù insom.
Al fâs miôr che al pues, lui, todesc di raze ariane, ma… vustu meti un contadin furlan di 25 agns!
Che al à chê cartuline inte sachete!

di Laurin Zuan Nardin
#1110

3 comments On Uce e sfilìe

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît