Cornelius, motâr eroic

Il vecjo Cornelius, capo dai motârs di Cjamin, al è cuasi pront par partî. Al è alt e muscolôs, ma une vore simpatic. Al met su i siei blugins neris un pôc scussâts e il so gjubot preferît, chel di piel cu lis pontis di arint su lis spalis. Sul cjâf spelât al pare sù il casc a forme di crampus cu la creste rosse tal mieç, lassant vignî fûr lis mostacjis e la barbe blancje.
Vuê al à apontament cu la bande dai motârs siei amîs par lâ a mangjâ une pize te tratorie in vie San Vidot.
Ancje Fred il Spachevues al è rivât puntuâl al apontament sul Puint di Mieç dal Vâr. Nossere zuiant di briscule al à pierdût i ultins bêçs che al veve, al è restât a sut dal dut. Ma Fred al à un plan…
Rivâts in tratorie cun ducj i amîs motârs a ordenin la pize e la mangjin di gust. Cornelius al è cussì content de domenie in compagnie dai amîs che al fâs la propueste di fâ un zîr in moto. Cussì ducj si preparin par partî sgasant lis motos lustris e cromadis.
Fred il Spachevues però al dîs a chei altris di lâ indevant cence spietâlu, che ju varès cjapâts lui dopo.
Il vecjo Cornelius, che al è simpatic ma no stupit, al reste ancje lui te tratorie par tignîlu di voli, platât daûr di une colone.
Fred al va devant de casse e al tire fûr dal gjubot il revolver: “Daitmi i bêçs o i copi ducj!” E al trai un colp al canarin che al svoletave te sô scjaipule. L’ucelut al cole ju sec, la cassiere e treme di pôre…
Cornelius al salte fûr e i da jù un grant colp tal cjâf cul so casc crampus, lu colpìs di daûr propit cu la creste piturade di ros… Fred Spachevues al cole ju sturnît… Cornelius i cjol il revolver intant che la cassiere e clame la polizie. La rapine e je sfantade!
Il titolâr de tratorie al premie il vecjo Cornelius cuntun an di pize gratis. Però, stant che al ere sparagnin, i dave dome la pize margarite!

Conte ispirade a une idee di Eros,
Filippo, Giorgio, Marco, Pietro
judâts di Gabriele (Pomel)

voltade par furlan de Stralunade
#1013

4 comments On Cornelius, motâr eroic

  • Strani che un motâr al rompi il codiç leâl di comportament doprât di ducj lôr in che maniere, ancje se il sorenon “spachevues” al denunce za alc di turbit. Lussian.

  • Cheste conte e je stade scrite tal centri estîf di Cjamin dal Tiliment tal grup dai fruts de scuele medie. Par scrivi la conte o vin fat cussì: ogni frut al à dit un animâl, un ogjet, une azion o mistîr, un lûc, un atribût (adietîf o altre caraterizazion).
    O vin scrit ogni robe intun bilietut, dopo o vin messedât dut insieme e gjavât fûr a sorte cinc robis: vecchio, mangiare, morto, Camino (il paîs) e moto.
    Cun chestis cinc robis i fruts e an inventât la storie, judâts dai animatôrs, e jo le ai voltade par furlan.
    Un grant jutori al è stât il material metût dongje dal Ostîr pal laboratori “Scrivin une conte” che al veve fat un pôc di timp fa propit cui fruts di une altre scuele medie. Si pues cjatâ sul sit di Contecurte a cheste pagjine https://www.contecurte.eu/portfolio/scrivin-une-conte/

  • Stralunade, no ti doi tuart ” di ogni zoc po salta fûr ‘ ne sclese sbagliade ” Biele le iniziative di Cjamin par stizâ i fruts a scrivi. Lussian

Leave a Reply to Stralunade Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît