Skip to content

Menu

  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte

Copyright Contecurte 2026 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress

Contecurte
  • Prime Pagjine
  • La Ostarie
  • Chei di Contecurte
  • Contis
    • Contis di scoltâ
  • In cjar e vues
  • Lenghe Furlane
    • Ator pes peraulis
    • Cemût si disial?
    • Cemût si zuial?
    • Cjançoncurte
    • Conte Misteriose
    • Contis Cence Cjâf
    • Ecumène
    • Ispirazions
    • Lets in Ostarie
    • Partidis di Discors
  • Contecurtârs
  • CorseCurte
9 di Avrîl dal 2020

Un pês di spartî

Gjenar Dramatic . Gjenar romantic

Ingriviât dal pês, il cjar si moveve a fadie tal scjafoiaç de domenie dopomisdì.
A conferme dal masse cjalt, il cidinôr des andronis al jere rot nome di râr di cualchi pas scunît, che al spesseave la corse a pene che si intivave tal passaç de strane caravane, cussì come che i voi a cirivin di sghindâ la voglade di chei viandants estrôs.
L’autist al pareve no fâi câs, o forsit, pierdût daûr di cualchi gnove idee di meti jù su cjarte, no si inacuarzeve nancje di chei che lu saludavin a stentis, rugnant o platant la ghigne.
Il fantat plui grant, invezit, ju cjalave fis intant che al cjaminave in bande des ruedis, rumiant dutis lis stocadis che, un doman, tai siei articui, al varès molât cuintri chê ipocrisie.
So fradi, ancje lui in pîts, ma plui daûr, si pierdeve vie a cjalâ i bastons dai siôrs, inmagât di chei cjâfs di len intaiât che a someavin fevelâi vongolant tal aiar.
Lis dôs sûrs, sentadis sul cjâr, a tignivin a ments chê gruesse cjame, fissade cun cuardis di cjanaipe e cuvierte cuntune tele rosse, che e pareve pardabon un regâl di discartossâ. E lôr, i canais e il pari, no viodevin la ore di fâlu, lontan dai curiôs di citât, che dutis lis setemanis ju viodevin passâ e si domandavin ce che a platavin, cence risolvi il misteri.
Rivâts fûr des muris, i nemâi a tacarin a cori, aromai usâts ae strade. “Oče, trop mancjial?” e domandà la plui piçule, che e mastiave cence fastidis dutis lis lenghis di cjase. In rispueste, lis bestiis si fermarin intune largjure jenfri i faiârs e i teis.
I oms, molâts i tirants, a menarin jù il pac inmò involuçât. Come a un acuardi cidin, des Vals a tacarin a fâsi dongje i contadins cu lis fameis, pronts a spartî la sorprese, che in realtât e jere dute par lôr.
Il patriarcje al poià un scagnut denant dal so tesaur, lu disvistì e si sentà, in posizion. “Ce fasìno vuê?”. “Wagner!” i rispuinderin i fîs, come simpri. E Carli, garibaldin e avocat, dismenteantsi di jessi intun bosc cun int che no saveve ni lei ni scrivi, si metè al piano, sunant La cavalcata delle Valchirie come se al fos stât a La Scala di Milan.

de Fuguline
#957

Carlo Podrecca
Musicist, scritôr di saçs, patriote, avocat
Nassût a Cividât tal 1839, al studià piano cun Giovanni Battista Candotti. Garibaldin, al è stât un dai Mil e al ve in don ancjela spade di Bixio pal so valôrmilitâr.
Si batè pai dirits des popolazions sclavis di Italie, come che e testemonee la sôopare “Slavia italiana”. Al scrivè dai saçs sul folclôr in Friûl e ancje dai tescjpal teatri. In gracie di lui, la grande atore di teatri Adelaide Ristori e tornà in visite a Cividât, te citât di nassite, pai siei 80 agns.
Dai siei 4 fîs, il pluigrant, Guido, al fo politic e gjornalist; Vittorio al deventarà il pari de compagnie di marionetis e buratins “I Piccoli”, intant che Maria e je la mari dal scritôr Orio Vergani e de atore Vera Vergani.

Tags: Fuguline

1 comment

  • Galian has written: 10 di Avrîl dal 2020 at 10:33 DM Rispuint

    Il personaç di “Un pês di spartî” scrit de nestre brave Fugoline, al sarès il pari di Vittorio Podrecca, chest Artist cun maiuscule al à vivût par agns in Argjentine. Ca us lassi une croniche in spagnûl di chest furlan che nus fasè onôr.

    “Vittorio Podrecca vino por primera vez a la Argentina en 1922 con los “Piccoli de Podrecca”. Y volvió quince años después, manejando sus marionetas con varillas, capaces de crear una ilusión de realidad. En 1941, Podrecca regresa a la Argentina en donde se instalará junto a sus Piccoli hasta finales de 1950, emprendiendo la vuelta a Italia en 1951.”

Lasse une rispueste Cancele rispueste

La tô direzion di pueste eletroniche no sarà publicade. I cjamps domandâts a son segnâts tant che *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Libris

Tu Scrivarâs une Conte
La Stagjon des Contis
Cuviertine dal libri Lis Contis dal Mês
Lis Contis dal Mês

Scrivinus a contecurte[at]gmail.com

Jentre te Liste di Contecurte

I tiei dâts a saran mantignûts privâts e no saran condividûts cun altris. A saran doprâts dome par mandâti lis novitâts di Contecurte.

Cjale la tô casele di pueste (se al covente viôt ancje te cartele spam) par confermâ la iscrizion. Cence conferme no podin mandâti nissun messaç.

Dutis lis contis

Ultins coments

  1. Anonim on Gaia28 di Avrîl dal 2026

    E magari, dopo, su la Tiere e vignarà sù une cualchi creature mancul stupide dal om!!!!! Brâf Checo!

  2. L'Ostîr on Ûfs14 di Avrîl dal 2026

    Ah, ce figade. Mi à fat tornât iniment gno nono, che di piçul al cirive di convincimi che al saveve…

  3. L'Ostîr on Il segret de montagne14 di Avrîl dal 2026

    Ce biel rivâ in pocjis riis a gafâ la semplicitât di un marilamp e di une vite interie. Biele. R.

A son passâts pe Ostarie

Adelmo Della Bianca Alessandro Valoppi Alessia Meacci Alessio Ecoretti Angelo Floramo Augusto Bornancin Barbara Battel Bepi Zefon Carli Pup Cecilia Liva Checo Tam Christian Romanini cjadenedicontecurte Covidcurte Day Cristina degli Uomini Davide Peressoni Di Suald DoneBete Dree Venier Eduart Baschera Egle Taverna El Fari Eline Enrico Tomasi Eowin Fantacorsecurte Ferdinando Passone Francesca Giorgetti Franco Marchetta Franco Vigo Frank Spada Fuguline Fulvio Romanin Gaetan Cogôi Galliano di Buenos Aires Gianfranco Pellegrini Gianluca Franco Giuliana Pellegrini Guido Covàs Isa Dorigo Ivano Urli Jacum Tiburzi Jacum Trevisan Jaio Furlanâr Javier Moscufo L'Antescûr Laura Dri Laurin Zuan Nardin Lenart Gjavedon Leonore Lorele la Morete Luche Bagnarol Luciano Marinig Lupo Manarie Maghe Olstrele Marcello Marangone Marcelo Del Mestre Margarite Cogôi Maria Veronica Moscufo Marisa Gregoris Mariute Massim Furlan Maurizio Di Fant Maurizio Mattiuzza Michele Vuardianut Calligaris Michêl Londar Milio dai cjans Nello Malisano Nene Furlane Noemi Salva Norma Romotowski O. Zete Pablo Gortan Pablo Martres Passadôr Patrizia Torossi Pauli Fantini Pauli Jacuz Pieri Moràs Pierina Gallina Plume di Ingjustri Rafaêl Serafin Renzo Brollo Renzo Turùs Ricardo Gregoretti Ricart Tiburzi Rudy Citòs Sandri Carrozzo Scoltecurte Silva Ganzitti Silvana Zanella Spirt Anonim Stefano Gasti Stiefin Asquini Stiefin Morat Stiefin Stefanut Stralunade Tiziana Novello Tommaso Pascolo Zorz Cesaratto

Gjenars di Contis

  • Gjenar di orôr
  • Gjenar Dramatic
  • Gjenar erotic
  • Gjenar fantasience
  • Gjenar fantastic
  • Gjenar ironic
  • Gjenar neri
  • Gjenar Par Fruts
  • Gjenar poetic
  • Gjenar politic
  • Gjenar poliziesc
  • Gjenar romantic
  • Gjenar sientific
  • Gjenar sociâl
  • Gjenar storic
  • Gjenar sureâl
  • Gjenar zâl

Amîs de Ostarie

  • Centri Lidrîs Furlanis
  • Comitât 482
  • Comitât Friûl
  • Divine Comedie par furlan
  • Dizionari Biografic dai furlans
  • Gnognosaurs
  • Internazionalitari
  • Leturis di ca da l’aghe
  • Lidrîs e Butui
  • Sociedad Friulana Buenos Aires
  • Sorestans e Sotans
  • Tiere dai Paris

Radio Onde Furlane

Par donâ il 5x1000 a Onde Furlane al baste meti
il codiç 02650850304 cuant che si compile la
declarazion dai redits.

Spaccio Raffl

Dal lunis al sabide 8:30 - 12:30 a Gjalarian

Avertence

Chest sît, jessint inzornât cence nissune periodicitât, nol pues jessi intindût come un prodot editoriâl, intal sens de leç n. 62/2001.

Lis imagjinis publicadis a son cjoltis dal web, furnidis dai utents o de inteligjence artificjâl e a son stadis judicadis di domini public. Ducj chei che a podin svantâ dirits su di lôr e a vessin voie di fâlis gjavâ, a podin scrivi ae nestre direzion di pueste.

Prime di mandânus une conte us invidìn a lei la pagjine dai conseis.

Copyright Contecurte 2026 | Theme by ThemeinProgress | Proudly powered by WordPress