Il Gjugjul

Brut, grant e pandolo, sdenteât e cuntun voli di veri, a viodilu di gnot al jere di vê pôre di lui. Il Gjugjul, par tirâ indenant al faseve un pôc di dut e mâl; mecanic di bicicletis, bandâr, eletricist, sblancjadôr e i plaseve une vore bevi un tai; un a la volte e un daûr chel altri, se a ’nd jere.
In te ostarie, dopo cualchi tai dispès al rugnave cuintri il guvier e cuintri i parons, e par solit nol plantave rognis, ma cuant che al rivave a cjase po al sbrocave la sô maluserie su la femine; e ju pachis di vueli sant. Catine, puare, e jere simpri un pôc macolade e vuaride di une bande de muse e jere subit segnade di chê altre.
Catine e jere di caratar mugnestri e no olsave a dâi cuintri al om; cjapâlis e tasê. Di lâ dai Carabinîrs po neancje tabaiâ, lui la varès copade. Se ben che e fos stade piel e vues jê di salût no stave mâl, ma in cjase sô il mangjâ al jere simpri pôc, par vie che buine part dai magris vuadagns di lui a lavin in vin. Cuant che o ai sintût che lôr a mangjavin ancje i riçs e o ai domandât cemût che si faseve cun lis spinis, mi à pandût che a lavin spelâts ben e po cuets te padiele; e zontave ancje che a jerin une vore bogns cu la polente.
Ogni tant Catine e vignive a vaî e a sbrocâsi cun mê mari, e jo frut o capivi che e faseve une vite une vore grame. Plui voltis e pandeve la voie di scjampâ di cjase e molâ chel disgraciât, ma no à mai vût il coragjo par fâlu.
Lôr, cence fruts, par vie che cuant che Catine e spietave lui i al veve fat pierdi a sun di pachis e e jere restade sterpe, a vivevin intune cjasute di dôs stanziis a pene fûr dal paîs, su la Pontebane. Denant di cjase il trafic al jere fis, dì e gnot.
Une sere, lôr doi a stan cenant cuant che si sint un gran bot fûr di cjase, a van fûr di corse e un brut spetacul si presente denant dai voi, une Fiat Milecent e je fruçade intor di un platin e cul ton si è metude di traviers su la strade. Chei doi dentri de machine no si movin plui e il Gjugjul nol sa ce fâ. Di lontan e rive une machine e par visâ dal incident lui si met intal mieç de Pontebane, a fâ segn di fermâsi. Chei de machine, par vie dal scûr, lu viodin masse tart, no rivin a frenâ in timp e lu tirin sot, copantlu sul colp.
Catine cumò e à finît di tribulâ e e fâs la badante a une vecjute; no à plui bisugne di lâ a riçs par jemplâ la panze e e à metût sù cualchi chilo. Je no ven plui a vaî chi di nô e cuant che e ven a cjatânus po lu fâs nome par bevi un cafè cun noaltris e par fa une ridade.
Prin di vuê no vevi mai viodût Catine a ridi.

di Pauli Jacuz

#864

2 comments On Il Gjugjul

  • E je domenie, ma chi in ostarie no si polse dal dut. Us lassìn une conte ancje vuê. Cjalde, o ancje masse cjalde, e nere. Che lis storiis, no son simpri bielis di contâ. Nus al à lasse il nestri Pauli Jacuss, cuntune scriture sclete e cence tancj riguarts, une vore adate a la storie.

  • No al è dit che dutis lis muarts e puartedin lagrimis, in cheste je stade une liberazion meretade par Catine.Une biele denuncie di Pauli, che purtrop vuê come vuê e sucêt masse spes a tantis puaris feminis indula no an il coraç di reagî, vivint inte sfurtune di no vê la furtune che à vût Catine. Lussian

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît