Tornial?

O ai sintût a dî che al à di tornâ, che al vignarà jù une altre volte. Inte glorie par judicâ i vîfs e i muarts.
Ma cuant?
Sevêr al veve clamât Remo muradôr par fâ il marcjepîts gnûf, sì, sì, intune dì o fasìn dut, o ai za lis misuris, doman o rivìn adore e vie dute une tirade, o lin indevant, cence gustâ, fin che no vin finît. A vignaran salacor trê, trê e mieze, ma cuissà? se dut al va ben, ancje prime. Al veve presse di finî, Remo, che al veve i biliets pe partide dal Udin, a siet. Metìn di finî a cuatri, di mal che e vadi, une biele lavade, pronts in machine e vie.
Il marcjepîts al jere lunc un biel toc, ma Remo al veve fat ben i conts: a nûf finît di armâ, a dîs e mieze gjetât il prin toc, a undis e mieze finît di caletâ, a une gjetât chel altri toc, a dôs finît di caletâ dut, in ordin. E restave une ore, o parfin dôs, di vanzum, guai un scûr in bande.
E il scûr velu li che al jere pront a vignî a rompi lis citis. Un burlaç al tacave a prontâsi za tor undis. No sta fâmi il mone, vuê, eh! siôr timp! No, no nol ven par ca, bon di chel!
Però, però cumò nol tachie a zirâsi, ce intenzions âstu can dal osti di un timp?!
Svelts, taponâ cui nylons chel toc za fat, che la ploie no vedi di lavâ vie il ciment fresc. E ve che une mieze ore la pierdin!
Ma nol tornie a zirâsi di chê altre bande, cumò chel sacrabolt! Tire vie i nylons che no coventin plui, veh! Parfin un tichinin di soreli, cumò! Dai che i le fasìn, parin jù un tai a la svelte e vie che a trê o vin finît.
Gjetât chel altri toc, gjetât scuasi dut, ancjemò dîs minuts, ultime bitumiere… nol tachie a gotâ ploie?! Taponâ, taponâ svelts che nus ruvine dut!
E spietâ che al fermi. Fermial? Fermial chel osteât di timp? Nus lassial finî? Che aromai o vin pierdudis salacor parfin dos oris e la partide… cuissà!
Ma velu che al ferme. Veh parfin un altri rai di soreli. Distapone svelt, par che al si sui, e puarte dongje, che scuasi al è finît.
Cuant che la ultime cariole e je par strucjâsi dentri inte armidure e che dut il ciment gnûf al è distaponât, propi in chel….velu che al ven jù il diluvi universal!
Remo al cor cui nylons, ma al è dibant, cun chel aiaron.
Alore Remo al spessee a sgarfâ intes sachetis e intai sachetins, par tirâ fûr cualchi croste adate a la circostanzie, ma al è dibant ancje chel tentatîf, che lis blestemis plui penzis lis à bielzà consumadis dutis cun chel ven no ven, tapone, distapone, gjete, suie, bagne, messede. I reste dome cualchi gjaculatorie cence gnarf!
E alore…. – Ven jù – i sberle a Chel lassù, cul nivel in man, imbrancât tant che une matarusse – Ven jù, ven jù, po!
No sai a dîus se al è vignût. I volarès domandâi a Remo. Ma cui lu frontie cumò! Tu ti scotis ancje dome a cjalâlu!

di Laurin Zuan Nardin

3 comments On Tornial?

  • O jerin daûr cu la sfide dai Dadui e prest us lassarin il toc fuart de serade, in forme di conte, ma intant tachìn la setemane cun cheste contute ironiche dal nestri Laurin, che cun chest timp mat, ploie soreli ploie, nus mene cuasi in riflessions si no religjosîs, almancul di chês bandis. Buine setemane!

  • Nardin le to conte mi ricuarde le sgumilicje di puar Clinto muradôr gno paesan, ogni volte che chest omp al faseve un gjetto intal viert al clamave daûr un temporâl che nancje sante benedete no rivave frena, tant al è vêr che ancje il plevan par jessi sigûr prin di fa i triduos pe ploie al lave domandai “Clinto cuant gjetitu” Lussian

  • Laurin, a disevin une volte che cuant che tu crodis di sei a cjaval no tu sês nancje a mus.
    Su lis jaculatoriis po, cuant che a ocorin a ocorin. Cuant che tu ti pestis un dêt cul martiel il miôr anestetic al è simpri un biel mocul e plui penç al è il mocul e mancul tu sintis la dulie. Dut câs la conte e je ben poiade
    Mandi

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît