Vueit di rindi

Cuntune mail anonime vuê nus è rivât in redazion un cjapitul dal Manuâl di Sorevivince Urbane 2020. La persone che e à cjapât contat cun nô e dîs di scrivi dal futûr. Noaltris no savìn se crodi o mancul, ma o vin decidût di publicâlu istès par motîfs di publiche utilitât.
Il cjapitul si intitule “Ûs alternatîfs par riciclâ lis crepis vueidis”. Dopo la dismission dal libâr pensîr di dutis lis scuelis de nazion, il paîs dal futûr si è cjatât a frontâ une grande emergjence: il smaltiment di miârs di cjâfs di rotamâ. Stant che no jerin avonde incinisadôrs par smaltîju in pôc timp, e ancje par limitâ l’incuinament dai polvars sutîi, si è preferît promovi il ricicli des crepis vueidis cun chescj ûs alternatîfs.

Disvuede sachetis
Util complement de mobilie, di tignî te jentrade de cjase par meti lis clâfs, i bêçs minûts, i ocjai di soreli e dutis chês robis che no si sà mai dulà pojâ.

Parelum
Se ben netade e lavorade, la crepe e fâs passâ une lûs fofe e rilassant, ideâl par tignî sul comodin de cjamare. Sconseade par lei libris, miôr par cjalâ la television.

Cope par bevi
La tradizion di bevi il sanc dai nemîs te lôr stesse crepe disvuedade e je antighe e e va indaûr inte ete dal glaç. Pauli Diacon te sô Storie dai Langobarts al conte dal re Alboin che al fasè une cope cul cjâf di Cunimont re dai Gepidi dopo vêlu vinçût in bataie, e al sposà sô fie Rosamunde. Une cope lavorade cun aur o arint e furnide cun pieris preziosis e je ideâl par une cunvigne galante, miôr se jemplade cuntun bon ros dai Cuei Orientâi.

Casse di risonance
Diviarsis tribûs de Afriche e Asie a àn doprât crepis umanis come struments musicâi: tambûrs par rituâi propiziatoriis o cassis di risonance par liris e altris struments a cuarde. Si è pensât di tornâ a fâ vivi chestis usancis, ancje parcè che il vues al trasmet une vore ben i suns.

Cjase par pagûrs
Lis masanetis de famee dai Pagûrs a àn il cuarp mol e vulnerabil e par difindisi a vivin dentri capis vueidis, cuant che a cressin a cirin une cape plui grande par traslocâ. Par colpe dal incuinament dal mâr a son simpri mancul capis e i pagûrs si cjatin a frontâ une serie crisi imobiliâr. Une crepe vueide e je spaziose e robuste, par chest e je stade promovude une grande campagne ambientaliste cul slogan: disvueide il cjâf, salve un pagûr!

di Stralunade

#837

Note: conte ispirade a chest video, che al fâs une vore pensâ

8 comments On Vueit di rindi

  • e o vin un biel pocjis di contis, prontis tal camarin, ma vuê nus plaseve tacâ la setemane sul toc, e ve chi la nestre Sartore, che nus lasse une conte ispirade a un teme une vore cjalt e a un video che al à tacât a zirâ in chescj dîs. Une di chês contis che no tu sâs se al è plui di ridi o di vaî, e a va a finîle che tu fasis dutis dôs lis robis. Dute par voaltris, une conte vignude… dal futûr!

  • Sante polente, ce video teribil. Un horror, praticamentri. (Però) conte bielonone, Astrid!
    O zonti che une biele crepe vueide si podarès dopra ancje come pochette elegante, magari par Carnevâl, o come casc di moto, par sconfondi cui che ti cjale.

  • Jesus mari stralunade, la che tu mi sês lade. Se ches crepis ulì e vessin vude buine samence in vite, e varessin za lôr cjatât il miôr sisteme di smaltiment, cence intorcolanus il çurviell a noaltris par cjtâ le vie juste. Compliments a le conte, cun chel just piç di sâl dentri par rindi le pitance di plui savôrs . Lussian

  • E cui vues e i scarsenai ce fasìno, cole? I marangons dal dì di vue a podaressin sparagnâ une vore invezit di doprâ il Vinavil.
    Biele conte Stralunade.
    Pauli

  • Pingback: Scoltecurte #2: Dal ridi al vaî | Contecurte ()

Leave a reply:

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît