Il soldât dismenteât

Sadowa, bosc di Swiep (Prussie), ai 3 di Lui dal 1866

Mari mê,
jo no soi bon di scrivi e vô no savês lei, ma se mai us rivaran chestis cuatri riis, cualchidun us judarà come che achì une anime buine mi jude me.
No ài sielzût jo di puartâ cheste gabane, ni di vignî a scombati in chest paîs forest, ma no pues tirâmi indaûr.
No soi bessôl in spiete di saltâ fûr des cisis par lâ al assalt.
Pal moment o soi vîf, ma tant che spi di forment sot il burlaç… e chi no’nd ài ulîf benedet di brusâ par cuietâlu.
Preait par me che o puedi tornâ a cjase ta la polse dal fogolâr, dulà che o vòres jessi e stâ simpri cun vô.
No ài plui timp, mi tocje lâ.

Vuestri fi Agnul

 

di Maghe Olstrele

#730

Angelo Cossaro

contadin, nassût a Sant Andrât dal Cormôr l’11 Zenâr 1841, al è stât un dai passe 50.000 fants, lombarts, trentins, venits e furlans, des trupis asburgichis al timp dal Risorziment talian. Al è muart a 25 agns in Prussie, te ultime bataie de Tierze Vuere di Indipendence, cuant che il paîs todesc, aleât cu la pene nassude Italie Sabaudie, al à frontât e batût l’Imperi dai Asburcs. Ta chei timps il Comun di Talmassons al jere sot la Austrie che, dopo la scunfite, e à cedût il teritori a Napoleon che lu à passât al Ream d’Italie. Agnul al è stât soterât intune fuesse comun in tiere foreste: no si sa di precîs dulà. Tal so paîs, il so non nol è scrit in nissune lapide, nissun monument, nissune viuce. Dome il Regjistri anagrafic comunâl dal 1871 al prove la sô esistence. Ma a Flumignan, i dissendents a tegnin une vore di cont la sô medaie di arint “DER TAPFERKEIT” (il valôr), onôr che il Kaiser Checco Bepo al tributave ai erois.

3 comments On Il soldât dismenteât

  • E cun vuê, ancje se o rivìn tarts te zornade, e anzit, cuasi al limit dal joibe, o tachìn a publicâ lis contis dal Contecurte Day 2018, par cui che al è stât e par cui che al mancjave. Leilis cun calme al è diferent, soredut se, come che o metarìn, si pues lei ancje la biografie dal personaç. Ce vitis, al jere il teme, e ’nt sintarìn un pocjis.
    Ve chi la nestre Maghe Olstrele, che nus vise che il concet di confin al è relatîf e di come che la Patrie no je une rie su la cjarte gjeografiche. Un conte curtissime, ma plene di emozions..,

    • Conte che dismôf tante tenerece. Chel scrivi a le mame cence savê falu in ducj doi, chel rispiet tratant dal vô le mari, che oposizion a doprâ lis armis, chel paragon sul forment batût de bissebove, chel desideri dal so fogolâr, e ches preieris domandadis a le mari in rinfuarç dal confin cal separe le vite da muart. Dut altri dal bullismo di vuê. Lussian

  • Biele conte. Compliments a Maghe Olstrele, che o speri a deventi une gnove pene di contecurte, magari metint, ogni tant, mi plâs, o bielis peraulisi su lis contis che a scorin vie sù ches blog.

Leave a Reply to Gelo Stellato Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît