Te ete de globalizazion. Gnovis: Udin 18 /07/2051

Te provincie di Udin al prin
dì, di Zenâr dal doimil e trente si contavin 135 paîs. Un plui biel di chel
altri. Mortean cul so cjampanili, Palme a forme di stele, Acuilee capitâl dal patriarcjât,
Cividât cul so puint dal Diaul, Vençon cu li sôs Mumiis, Glemone cul so Cjampon. Lassìn sta ducj chei altris che de Cjargne fin al mâr a fasin di cheste provincie une maravee, se no, no la si finìs plui.
Ma tornin ae provincie di
Udin, che a tacâ dal prin di Zenâr dal 2031 no veve plui ducj i Comuns che a
contave l’an prime. ’nt veve trê di mancul.
Ce jerial sucedût?  Jerino stâts sdrumâts di cualchi taramot, jerie rivade cualchi epidemie di vê copade dute la lôr int?
Nissune di chestis
disgraciis. Pe precision si tratave di Basilian, che dal mês di Novembar simpri
dal 2030, al jere deventât, par vie de sô scuadre di Balon, teritori dai Emirâts Arabos; Pagnà, che simpri tal stes an, dopo Palermo al jere deventât il
53° Stât Merecan. Infin Feagne, che cun cheste conte us contarìn la sô storie, cul so formadi, i siei mus e cu lis sôs cicognis, in chei agns, e jere deventâde un dai Comuns plui siôrs de provincie di Udin e, e forsit par chest tal 2030 e
jere finide sot des mans dai cinês.
Tant Siore che la vevin
stimade inte borse di Milan. Adiriture par tant che e jere insiorade, tal paîs a vevin cjatât ancje i bêçs par tornâ a fâ sù il so cjistiel, tal e cuâl di chel che a vevin tirât sù mil agns indaûr. Cun di plui, no si sa cun cetancj
assensôrs, scjalis mobilis e no stin a fevelâ da bande largje e dal sistemi Wi-Fi che al cuvierzeve ogni tor dal cjistiel. Insome Feagne e jere deventade un patrimoni, tante gracie, al diseve plui di cualchidun. Pecjât che
tante bondance cul passâ dal timp e je deventade une vere disgracie. E dut par colpe di chei tancj feagnots, che come che o contavi parsore e àn fat stimâ in borse dut il paîs. Par fâle curte, se un cristian al veve une cjase che e valeve 500,000  euros, fasintle stimâ inte borse di Milan, invezit di  500,000 al jere sigûr che je varessin stimade trê voltis di plui.
Cussì in chel paîs, lassant sta cualchi sotan, puaret, nassût puar e che cussì al veve di murî, ducj a jerin deventâts siôrs tant che i seics dal petroli. Parfin il Comun fasint valutâ in borse il cjistiel e ducj i palaçs sot dal so mandament, al jere deventât cussì siôr che al varès podût comprâ Gurize, Pordenon, Udin e Triest ducj insiemi.
Biâts, ni tal Comun e tant mancul jenfri la int a savevin che dutis chês bondancis che a vevin invistît inte borse a jerin deventadis azions che cualchidun, magari plui siôr, cuistantlis, al varès podût cussì deventâ paron di dute chê robe.
E cussì a son ladis lis robis. Feagne di une dì a chê altre le àn comprade i cinês. Ce disgracie!
Fossie finide dome cussì. I cinês a pene comprade, le àn fate deventâ, cun dutis lis sôs bielecis, une piçule citât Stât, cul cjistiel che al jere deventât il palaç dai gnûfs parons. Tant al è vêr che dute la int nassude jenfri i siei mûrs e jere deventade foreste a cjase sô.
Lis robis, par sô fortune si son comedadis graciis ae lenghe che a fevelavi in chê citadine: il furlan. La stesse che si fevelave e che si fevele ancjemò, e che par fortune, almancul chê, non vevin podût invistâ inte borse di Milan.
Ma ce jerial sucedût? Ven a stâi che dutis chês bondancis che une volte a rindevin une fortune, cui cines, che une volte deventâts parons les lavoravin e comerciavin tal lôr lengaç no frutavin plui un centesim. Al è stât cussì che dopo vincj agns di ocupazion a àn rivendût par un blanc e par un neri dutis chês sostanziis a chei feagnots che cun tante umiliazions, par tancj agns, si sintivin emigrants a cjase lôr.
di Nello Malisano
#650

11 comments On Te ete de globalizazion. Gnovis: Udin 18 /07/2051

  • Propite biele, Nelo, e spirin che dut al sedi tornât ta le maniere che il Comun di Feagne al à domandât di fà a Luigino Peressini
    http://web.tiscali.it/fagagna/olmis.htm

  • Dispo Nelo nol sarà miga tornat fur dal cimiteri chel che ti à fat discjamà chei cuatri lens di chel fret invier di tancj agns fa ??? Cemud che sedi une plasevule conte ricje di ideis e di plusors savors,mi è tant plasude. Lussian

  • Ben Nelo, tu âs metût ju ni vore ben ce che al podarès sucedi in futûr. Jo mi visi che cincuante agns indaûr cualchidun al nomenave "Il pericolo giallo …" e cumò al è une realtât. Se va indenant cussì a deventaran i parons dal mont, cence sbarâ un colp; Diu nus vuardi.
    Mandi

  • Nelo, o viôt il to talpin di acuardi cun Zamparini.. a vês vendût sedi Palermo sedi Feagne ai cinês..

  • Forescj a cjase nestre.. Ce Cal e sucedût cun le invasiôn dai talians. Dut somât cambiâ paròn no mi displasares masse.

  • Sven, cui talians e je lade piês: lôr, no, e jerin lâts a cjase di chei altris par invadiju. Cambiâ paron? Sperin che e vignedi la lôr murie. Gracie a Gjovane, a Lussian, a Pauli e a Bepi, simpri pronts a bevi un tai cun me.
    Nelo

  • Nelo, tu sâs come ch'a la pensi: jo no larès a robai la tiere a di nissun, ma mi secjarès un grum ch'a vignissin a robâmi la me. Tu a tu âs viert il cjapitul de globalizazion, e che e je compagne dal principi de fisiche dai vâs comunicants: le aghe si ferme in ecuilibri dome cuant ch'a rive al stes nivel…sperin nome ch'a no vegni nivelade ancje la nestre lenghe.. Bepi

  • …cuant che la fantasience e va une vore dongje di une realtâ "pussibile"… magari cussì no. Brâf Nello, il to estri leterari al masane che Diu nus vuardi!

  • La globalizazion? il principi de fisiche? Bepi no sai di trops agns che i studiôs di chest gnûf lâ dal mont a predicjin il principi dai vâts comunicants. jo speri che la nestre lenghe no vedi nuie a ce fâ cun chestis teoriis. Fevelìnle, scrivintle e vonde. Cui sa che no ûs judi a tignî lontanis dutis chestis brutis novitâts. Bepi o soi dacuardi cun te mi romparessin i doi di Avost se metessin lis mans in ce che al è me. E cheste volte o bussi Barbara, ancje se mi viôt Odillo, pai biei preseaments che i à fat.
    Nello

  • disimi che no je vere? O stoi mâl

Leave a Reply to Anonimo Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît