Musets

Il vendidôr al ere l’ultin di une file lungjonone. Come chei altris prime di lui, si presentave li dal Prin Dirigjent par fâ un consuntîf de anade apene siarade. Ancje cun lui, il dirigjent nol ve bisugne di doprâ peraulis: tal stes sfuei a stavin la linie cul obietîf che il vendidôr al varès vût di rivâ e chê altre linie, plui basse, cun chel che, insom, al veve vendût. Come chei altris, precîs a chei altris.
No erin timps bogns ma, cun dut achel, i obietîfs si alçavin di un scjalin ogni an. Chel al ere il plan aziendâl, chel al ere il lavôr. Discuti al voleve disi lâ fûr.
Ancje il vendidôr nol ve bisugne di doprâ peraulis. Lis regulis lis cognosseve. Di bessôl al poià la man parsore la bree e al slargjà i dêts. Di bessôl al cjapà in man il massanc e lu lassà colâ sul dêt piçul. No un berli, no une vôs a vignirin fûr. Il vendidôr al invuluçà la man intun fazolet, al sbassà il cjâf par saludâ e si ritirà.
Il Prin Dirigjent nol fasè nissun mot. Al restà fer a cjalâ il vendidôr lâ fûr. Podopo, al mirà par cualchi secont il dêt insanganât parsore la bree. Lu misurà cui voi, cuasi a pesâlu e, in fin, cuntune pinze lu gafà e lu metè intune sporte, insiemi cun ducj chei altris.
La sporte a ere biele penze, plene di chei deduts che, un par volte, a erin stâts çoncjâts.
Il Prin Dirigjent si jevà in pins, al tacà il capot, al cjolè sù la ventiquattrore e la sporte cui dêts. Jessint, al riduçave cidin: “E ancje par chist an, doi bogns musets, a vegnin fûr!”
di Stiefin Morat
#506

10 comments On Musets

  • Il vecjo Friûl contadin che al misurave il timp cul lâ e il tonâ dal soreli in cheste conte nol è plui. Al è vignût il timp des machinis, cal costi ce che al costi. E se al covente no dome un dêt, je pronte ancje la man. Pecjât che cumò non àn bisugne nancje di chê. Di bessôl ti lassin a cjase cence lavôr. Brâf Stefin

  • Cumò ai capit parcè nissun vierç le partide iva,ai tegnin ai dets. Biele conte, e invische ben i nestris timps.Inmagjni che sul tio libri e sedin di altris cussi,soi daur a procuramal par nadal. Lussian

  • Stiefin, ai miei timps il Mestri Diretôr de corâl de glesie, al sielzeve i cjantôrs fasintju cjantâ "Adeste fidelis" e ai diseve: Tu a tu âs une buine orele, o ben: Tu a tu âs une orele buine par fâ muset. No jal a taiave, ma chel judizi al restave iniment par dute la vite. Bepi

  • O doi il benvignût ancje jo a Stiefin, che o soi pardabon content che al sedi un dai Contecurtârs, e cun di plui cuntune conte che mi è plasude une vore 🙂 (mi à fat ancje vignî fan di muset, ma chel al è un altri discors 😉

  • Gelo, tirimi vie di sot i voi chel plat di muset e broade, ch'a mi fâs vignî gole dutis lis voltis ch'o viers contecurtegnove. Une provocazion par chei ch'a stan tal forest. Bepi

  • no tocja il muset o… ti tai i dêts! 😀 😀

  • Miôr lis orelis ch'a si pues tornâlis a tacâ, come ch'al veve fât Cualchidun par comedâ il pastis ch'al veve cumbinât San Pieri…. Bepi

  • O firmi il scrit di Bepi. Je une provocazion… Cagons
    Nello Malisano

  • No sta lamentati Nelo,che Ana à bielza preparat un caratel di bruade e une stangje di musets par nudriti il mes cal ven,cence smentea che bote di clinton ca ti spiete dal balcon difront, tu provaras a smaltii lis scoris al to torna in sicilie. Lussian

  • Forsit par vie de nestre storie, jenfri i joibes gras e lis foibis mâgris o vin ancje nô di cualchi bande un gust pal orrente e il macabri:-) e si cognossês Vignesie forsit o cognosês le storie di un furlan che si clamave Di Biasio che tal 600 al tignive une ostarie famôse pal so " sguacet" (Sguazeto) une specialitât culinarie cun tant di cjar. Fin che 'ne dí, cuissà ce schifo, un client al cjatà tal so plat un toc di dêt! Al puar furlan, i taiarin las mans prime di taçâi sù il cuarp e decapiâlu. Daspó di vê fate sparî le sô cjase pero il puest al puarte inmó il so non: "Riva di Biasio! " E 'ne sculture dal so cjâf si cjate inmó sul mûr de glesie li dongje.
    Naturalmentri al dí di vuê, une conte du muset di dêts e un coment sul sguacet nol é avonde par sierâ butêghe anzit, al pues siervî par tirâ inmó plui clients. Baste che no vegnin ducj dome pai dêts parce che par scrivi o vin inmó bisugne.
    PS: Stiefin, sta atent di no colâ in tal gabatul di une serade intun vagon blù o un vagâ leterari. No volarès che cualchidun, par fâ ne conte inmô plui fuarte al vedi bisugne di un dêt dai toi:-)
    Mandi

Leave a Reply to gelo Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît