O cirivi di bevi te cjase dai muarts e li ti ai viodude pe prime volte.
Tu mi ridevis, une riduçade vecje di agns e no rivavi a savê parcè che tu jeris li.
O ai stranfât la aghe su lis tôs rosis.
Mi domandavi il parcè parcè parcè.
Sedis agns a son masse pôcs.
Sedis agns e tu vevis ancjemò di scomençâ a vivi.
No savarai mai se in cualchi univiers scognossût o cjatarai la tô anime.
Tu mi ridevis.
Mi plasarès tornâ a cjatâti par sintîti fevelâ.
Par sintîti ridi.
di Checo Tam
#137
#137
6 comments On Tornâ
Miôr se no tu le cjatis e che tu tegnis il ricuart come che al é, a tu puedarès no vê plui le voe di sei poete:-)
Pecjât di chê pinache che al fâs avonde kitch e no jè in rapuart cu le scriture.
proponìn une altre imagjine!
nancje a nô no nus sodisfave, ma o jerin strents cui timps e je lade chê…
via al toto-imagjine!
🙂
Une dì o soi capitât tun simiteri (cimitieri… parcè aio di scrivi cussì? Mi ribello!) di campagne a cjoli aghe, stant che lis fontanis tu lis cjatis spes alì, o jeri in bici, cjalt, avost… o ai viodût chê zovine e mi soi dit: ce i saraie capitât par murî cussì zovine? No olsavi domandâ a nissun ma… nol jere nancje nissun… /CT
PS… ancje se la figure no je tant apropriade (in veretât si tratave di une fotografie intun ovâl, come il solit tai nostris simiteris) mi plâs la statue che mi sa tant di cuviertine dai Joy Division…
Pingback: Aghe di simiteri | Contecurte ()