Dî par dî

Matine di Istât e un om indevant cui agns al va fûr clopant intal piçul curtîl daûr di cjase – un sbit di jerbe jenfri doi murets di piere, bas, a pôcs metris un di front di chel altri. Insom, une tieze che e profume di glicine floride, un flipper scloteât, une Gilera Saturno rosse inrusinide, cualchi imprest pal zardin, un baûl…
L’om, che al patìs dispès di inzirlis, subit si sente sul muret bande soreli a mont. Al impie la usance di un spagnolet, rumiant su lis stagjons balarinis e al sofle fûr nulutis grîs – celestinis restadis a vongolâ parsore la jerbe, che e messede la tiere in grumbulis a man drete e çampe di dulà che al è sentât – intal daspomisdì, simpri se al è soreli, al larà a sentâsi di chê altre bande, a grispâsi la muse.
Un patafâ lis mans par parâ vie la stufe barbose dal cjant di une tortorele, al da un tîr fin insom e al bandone insiemit cul vongolâ dal fum un lament cence vôs dentri tal cidinôr.
E al prove ancjemò a ricalcâ la sô vite, lant daûr dai scribiçots di une imagjine che al à tal cjâf e che no i dîs nuie: un berdei di trats che si slargje fûr misure in maniere indecifrabile, che in cualchi bande al incrose liniis spacadis, une su chê altre une vore di voltis, come maglis di moscjats neris smaltecâts parsore di un sfuei di cjarte. Lui al vîf di insumiâsi mâl jù pe gnot, di visions che no àn memoriis siguris, che lui al proiete su une cjarte di stelis li che al vagole cirint di cjatâ dulà che al nas il timp, jenfri costelazions cence non, intal scûr dal cjâf. Un bruntulament, su adalt, e al tire vie la voglade opache dai pinsîrs. Un temporâl di cjalt e al comence a sglavinâ. Lui al reste fer, a cjalâ fis une furmie che si rimpine jenfri i fros di jerbe su la gjambute di une margarite e une altre, pôc lontan, che e mene lis gjambis intune poce di pantan.
Bagnât cence emozions, l’om indevant cui agns al jentre in cjase, disgotant sgrisui e inzirlis. Al tache inmò a imbroiâsi par capî ce sens che e à vût la sô esistence e al sofle fûr il fum di un altri spagnolet viers il vaiût par une femine, forsit olmade intun baûl, muarte patoche.
Intant, tornât fûr il soreli, che al poche jessint sot misdì, la furmie e dismonte de margarite, cence fâ câs al estri casuâl de vite; chê altre, invezit, e reste impresonade de banalitât de muart intal pantaniç aromai secjât di une buse.
di Frank Spada
#64

8 comments On Dî par dî

  • Par une conte viere, un vieri coment, ma par francês, sporc e scoret, jessint che no si cjacare cul dizionari incorporât..

    Il ya un champignon, Cordyceps unilaterali, qui infecte des fourmis. Les spores pénètrent dans le cerveau de la fourmi, et donc elle devrait aller très haut et restent attachés à la branche avec sa bouche. Pendant ce temps, le champignon se développe dans son corps et les éclats de fourmis et les spores sont dans l'air … tels que la fumée de cigarette.
    Sont des champignons qui infectent le cerveau de la fourmi, leur faire faire ce qu'ils veulent.
    Il vaut mieux vivre avec la rosée que les cigales.

    Al je un fonc, il Cordyceps unilaterali, cal infete ciertis furmiijes. La spore a jentre tal cerviel da la furmie e cussì, je, a scugne la avonde in alt e restà fissade cu la bocje a un ram. Intant il fonc al cres tal so cuarp e la furmie a sclope e lis sporis a van par aiar … come il fum da lis spagnoletis.
    Son foncs che, infetânt il cerviel da la furmie, ai fasin fa ce che a vuelin.
    Miôr vivi di rosade come lis cialis.

  • Un agnul ingabiat, cjalant la plane, al viot l'aghe di une plene che lu voleve sprofondà sot lis crepis di un flum, e, cambiat l'imprest che lu tignive leat a une tovaute rosse, al monte in pit, al valiche un confin e al svole vie cun tun avion frances, lassant in un baul une femine di plui, une Gilera sot la tiece e cinc sens e la so anime par fanus curiosà sul futur prossim, e ancje di plui.
    Mandi Frank !
    Marta

  • Dame, jessint che ancje a cjase so no si comente cul dizionari incorporat… ben, se chist Spada no l'è un mat, al l'è un burlon cal si fas intervistà cence problemas.
    E chel concors… ostie benedete, se mi fas gole.
    Mandi
    Un furlan forest.

  • La furmie a ie la imagjine dal furlan, cuintri la cicâle, ca no fâs un osti dut il di!
    No bisugne sveçâle, ma amirâle, e di scuindon tignîle di voli!

  • Se la furmie si clame Spada, e la cicale Frank, mi plasares che cualchi sito, pardabon furlan, nus fasesi lei une interviste in lenghe fate da l'ostir, o dal garzon, a un contecuntar dopli, e pseudonim, prime cal s'involi par là a justasi il cjaf 🙂
    Karoline

  • Di achi indenant, sigûr chi sarin in pòcs a cjalâ lis furmiis cence ricuardâsi di chiste conte. Sperin dome che nol sêti masse tart par profitâ de vite. Mi plâs ancje cemût che a je voltade in tun furlan avonde sior ma facil da lei.Biel il coment de Dame. Al rive fûr a proposit.
    Jaio

  • Se no mi visi mal, Jaio al divid la vite in tre: la prime part par ciuccià tant di frontà la seconde ancje cun lis mans e la tierce par provà a meti in pratiche ce che il cjaf ti invide a fà par liberassi di te prime di obleà cualchi amì, o amie, a rompi un cinerari e… eetcì!
    Buine salut al mont – soredut a cui cal mi ul ben cence sta a furmiculassi i des -, W il Friul e graciis a duciis.
    Frank Spada

  • Ta un slambri di une nule di fum o viôt me pari cont un spagnolet incolât sui lavris, chal tire come

    une ciminiere – al rodolave tabac e al fumave di e gnot fin a brusà il taulin de cjamare-
    sentât sul çoc cont la manarie par tiere , il cuarp strac consumât di fadie, al cjale lontan indenant il

    celestin dal fum, al cor daur un insium mai realizât, par mancjance di timp.
    Une gnove nule di fum e une puce , mi fas cori in cusine, o tiri su il cuviercli da la tecje, a
    mi a vignût intor

    un odôr di brusât……… La me ratatouille di ortaiis a e deventade

    cjarbon!!…………..
    Adiu al gustâ e a la pignate traditore da puartâ in discjarie.
    Dute colpe di Frank Spada che mi à tirât dentri te so biele conte "DÎ PAR DÎ"
    O vuei provâ a vivi come lis cialis, a fâ mancul no si sbaglie.
    Ranarossa

Leave a Reply to Anonymous Cancel Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Pît di pagjine dal sît